Conizatia de col uterin si ERAD: Tratamentul Standard al Displaziei Cervicale
- Dr. Allia Dmour
- 2 days ago
- 11 min read
Articol: Conizatia de col uterin si ERAD: Tratamentul Standard al Displaziei Cervicale
Autor: Dr. Allia Dmour | Medic primar obstetrică-ginecologie, Doctor în Științe Medicale
Categorie: Ginecologie | Chirurgie Ginecologică | Esențiale pentru Sănătatea Femeii
Timp estimat de lectură: 12 minute
Introducere
Un test Babeș-Papanicolau sau un test HPV cu rezultat modificat poate fi primul semnal că la nivelul colului uterin există modificări celulare care necesită investigație suplimentară. Atunci când colposcopia și biopsia cervicală confirmă prezența unor displazii de grad moderat sau înalt — CIN 2 sau CIN 3 —, tratamentul de elecție este o intervenție chirurgicală minim invazivă: conizatia de col uterin sau ERAD (Excizia Radicală a Ariei Displazice).
Aceste proceduri nu sunt operații majore și nu înseamnă că pacienta are cancer. Sunt intervenții preventive, de precizie, care elimină leziunile premaligne de la nivelul colului uterin înainte ca acestea să progreseze. Realizate la momentul potrivit, cu tehnica corectă și în condiții adecvate, au rate de succes excelente și permit conservarea fertilității.
Acest articol explică ce sunt conizația și ERAD, care sunt diferențele dintre ele, când sunt indicate, cum se desfășoară procedura și la ce să vă așteptați după intervenție.
Displazia cervicală — contextul în care apare indicația
Displazia cervicală reprezintă modificarea anormală a celulelor care căptușesc colul uterin, fără ca acestea să fi depășit membrana bazală epitelială — deci fără a fi, strict tehnic, cancer invaziv. Este cauzată, în proporție covârșitoare, de infecția persistentă cu virusul papiloma uman (HPV) cu tulpini cu risc oncogen înalt (16, 18, 31, 33, 45 și altele).
Clasificarea actuală utilizată în histopatologie este sistemul CIN (neoplazie intraepitelială cervicală):
CIN 1 (displazie ușoară) — modificări celulare minore, limitate la treimea inferioară a epiteliului; regresie spontană în 60–70% din cazuri în 2 ani
CIN 2 (displazie moderată) — modificări extinse la două treimi din grosimea epiteliului; risc moderat de progresie
CIN 3 (displazie severă / carcinom in situ) — modificări pe toată grosimea epiteliului; risc crescut de progresie spre carcinom invaziv dacă rămâne netratat.
Conform ghidului American Society for Colposcopy and Cervical Pathology (ASCCP, 2019), CIN 2 și CIN 3 reprezintă indicații pentru tratament excizional la femeile cu vârsta peste 25 de ani. La femeile tinere, sub 25 de ani, cu CIN 2 și col complet vizibil, poate fi acceptată monitorizarea activă, cu evaluare la 6 luni.
Adenocarcinomul in situ (AIS) cervical este o altă entitate histologică care beneficiază de tratament excizional prin conizație, cu marjă de siguranță adecvată.
Ce este conizația cervicală?
Conizația (conizare, de la conus — con) este o intervenție chirurgicală prin care se extirpă un fragment de formă conică din colul uterin, cuprinzând zona de transformare (joncțiunea scuamo-cilindrică) și porțiunea de canal endocervical unde se localizează leziunile displazice.
Scopul conizației este dublu:
Terapeutic — eliminarea completă a leziunii displazice
Diagnostic — examinarea histopatologică completă a piesei rezecate, pentru a exclude un carcinom invaziv ocult și pentru a evalua marginile de rezecție.
Dimensiunile conului (adâncimea și diametrul) se adaptează în funcție de localizarea și extensia leziunii, vârsta pacientei și statusul reproductiv.
Tehnici de conizație
1. Conizația cu bisturiu rece (cold knife conization — CKC)
Este tehnica clasică, în care fragmentul conic este excizat cu bisturiu. Avantajul major este că marginile de rezecție nu sunt afectate de artefacte termice, permițând o evaluare histopatologică de înaltă calitate. Se realizează sub anestezie. Este preferată atunci când există suspiciune de adenocarcinom in situ sau carcinom microinvaziv, deoarece integritatea marginilor este esențială pentru decizia terapeutică.
2. Conizația cu laser CO2
Utilizează energia laserului pentru excizia tisulară. Oferă hemostază bună și precizie ridicată, dar produce artefacte termice minore la marginile fragmentului. Poate fi utilizată atât pentru conizație clasică, cât și în combinație cu vaporizarea leziunilor reziduale.
3. ERAD — Excizia Radicală a Ariei Displazice
ERAD reprezintă excizia zonei de transformare cu ajutorul unei anse diatermice (electrochirurgie) sau de radiofrecvență. Este echivalentul procedurilor cunoscute în literatura internațională ca LLETZ (Large Loop Excision of the Transformation Zone) sau LEEP (Loop Electrosurgical Excision Procedure).
Ce este ERAD (LLETZ/LEEP) și cum diferă de conizația clasică?
ERAD este în prezent tehnica de elecție pentru tratamentul displaziei cervicale CIN 2–CIN 3, conform ghidurilor europene și americane, datorită mai multor avantaje:
Timp operator redus — procedura durează 10–20 de minute
Se poate realiza ambulatoriu, sub anestezie
Hemostaza simultană prin efectul termic al ansei
Rata de succes ridicată — clearance-ul leziunii la prima procedură în 85–95% din cazuri
Conservarea fertilității — îndepărtarea unui fragment de dimensiuni controlate minimizează riscul de insuficiență cervicală la sarcinile ulterioare.
Ansa diatermică sau de radiofrecvență de dimensiuni variabile (mari sau mici, în funcție de extensia leziunii) excizează zona de transformare în unul sau mai mulți pași, fragmentul rezultat fiind trimis în integralitate la examen histopatologic.
Un studiu publicat în Lancet (Martin-Hirsch et al., Cochrane Review, 2013) care a analizat comparativ tehnicile excizionale a demonstrat că LLETZ/ERAD și conizația cu bisturiu rece au eficacitate terapeutică similară pentru CIN 2–CIN 3, LLETZ/ERAD prezentând avantaje logistice și de confort pentru pacientă.
Indicații pentru conizație și ERAD
Conizația sau ERAD sunt indicate în:
CIN 2 — conform ghidurilor actuale, la femeile peste 25 de ani sau la orice vârstă dacă leziunea persistă la monitorizare
CIN 3 (carcinom in situ) — indicație absolută de tratament excizional
Adenocarcinom in situ (AIS) cervical — conizație cu bisturiu rece, cu marjă liberă adecvată
Colposcopie nesatisfăcătoare cu suspiciune de leziune endocervicală — conizație diagnostică și terapeutică
Discordanță citologie–colposcopie–histologie cu citologie HSIL și biopsie CIN 1 (necesitatea excluderii leziunii „scăpate" din biopsie)
Recidivă sau persistență a leziunii displazice după tratament anterior.
Conform ghidului European Society of Gynaecological Oncology (ESGO) și European Federation for Colposcopy (EFC, 2017), toate procedurile excizionale cervicale trebuie însoțite de examen histopatologic complet al piesei rezecate.
Cum decurge intervenția?
Înainte de intervenție
Pacienta este evaluată complet: colposcopie, biopsie confirmativă (dacă nu a fost realizată anterior), evaluare preanestezică. Este informată cu privire la procedură, riscuri, beneficii și îngrijirile postoperatorii.
Pregătire:
Evitarea contactului sexual, tampoanelor și spălăturilor vaginale cu 48 de ore înainte
Programarea optimă: în prima jumătate a ciclului, în afara menstruației
Informarea medicului cu privire la anticoagulanților sau anticoncepționalelor
Prezentarea cu analizele preanestezice solicitate.
În cursul intervenției
La Clinica Doctor Allia Dmour, ERAD și conizația cervicală se realizează cu anestezie adecvată, sub supravegherea medicului anestezist. Pacienta nu resimte durere în cursul procedurii.
Pașii tehnici ai ERAD:
Colposcopie preoperatorie cu badijonaj acetic pentru delimitarea leziunii
Anestezie sub coordonarea medicului anestezist
Excizia zonei de transformare cu ansa diatermică
Hemostaza suplimentară cu bilă sau electrocoagulare, dacă este necesară
Aplicarea unui tampon local cu substanță hemostatică
Trimiterea piesei la examen histopatologic în integralitate.
Durata intervenției: 15–30 de minute.
După intervenție
Scurgeri vaginale sero-sanguinolente, moderate, posibile 2–4 săptămâni
Dureri pelvine ușoare (comparabile cu crampele menstruale) în primele 24–48 de ore
Evitarea contactului sexual, tampoanelor, băilor de bazin și înotului timp de 4–6 săptămâni
Evitarea efortului fizic intens în primele 2 săptămâni
Control postoperator la 4–6 săptămâni
Primul control colposcopic la 6 luni după intervenție.
Eficacitatea și urmărirea după conizație / ERAD
Rata de clearance (absența leziunii la prima procedură) este de 85–95% pentru ERAD și conizație, conform metaanalizelor publicate în Cochrane Database of Systematic Reviews și British Journal of Cancer (Soutter et al., 1997; Arbyn et al., 2005).
Marginile de rezecție sunt cel mai important factor predictiv al recidivei. Margini libere (în absența displaziei la periferia fragmentului) sunt asociate cu risc de recidivă sub 5%. Margini pozitive (displazie prezentă la marginea fragmentului) cresc riscul de recidivă la 15–20% și pot necesita o a doua procedură excizională sau monitorizare intensificată.
Urmărirea postoperatorie presupune:
Colposcopie + citologie + test HPV la 6 luni postoperator
Dacă la 6 luni nu există leziuni reziduale și testul HPV este negativ: revenire la screening de rutină
Dacă persistă HPV oncogen sau există leziune reziduală: monitorizare la 12 luni sau re-tratament.
Riscuri și complicații
Conizația și ERAD sunt proceduri sigure, cu rată scăzută de complicații. Riscurile cunoscute includ:
Complicații intraoperatorii:
Hemoragie intraoperatorie — rară, controlată prin electrocoagulare
Leziunea colului uterin sau a structurilor adiacente — excepțional.
Complicații postoperatorii:
Sângerare secundară (la 7–10 zile postoperator, prin căderea escarei) — în aproximativ 1–2% din cazuri; necesită prezentare de urgență
Infecție locală (cervicită, endometrită) — în mai puțin de 2% din cazuri
Stenoză cervicală — mai frecventă după conizații repetate sau ample; poate afecta fertilitatea sau poate necesita dilatație cervicală ulterioară.
Implicații reproductive:
Studiile privind impactul ERAD/LLETZ asupra sarcinii ulterioare au generat date nuanțate în literatura de specialitate. Un review sistematic publicat în BMJ (Kyrgiou et al., 2006) și studii ulterioare ale aceluiași grup (Kyrgiou et al., 2016, BMJ) arată că intervențiile excizionale cervicale sunt asociate cu un risc moderat de naștere prematură și greutate mică la naștere, riscul crescând cu profunzimea conizației și numărul de proceduri.
Aceste date subliniază importanța:
Dimensionării adecvate a conizației în funcție de extensia leziunii
Evitării exciziilor repetate inutile
Monitorizării atente a lungimii cervicale ecografice în sarcinile ulterioare.
La femeile care doresc sarcini ulterioare, medicul ginecolog va individualiza indicația și tehnica pentru a minimiza impactul asupra fertilității și evoluției sarcinii.
Conizația și ERAD la Clinica Doctor Allia Dmour
La Clinica Doctor Allia Dmour din Iași, realizăm conizația cervicală și ERAD pentru toate displaziile cervicale cu indicație de tratament excizional, în condiții de siguranță completă.
Ce oferim:
Evaluare colposcopică completă preoperatorie, cu delimitarea precisă a leziunii
ERAD / conizație — alegerea tehnicii este individualizată
Anestezie adecvată, cu participarea și supravegherea medicului anestezist — fără durere pentru paciente
Examen histopatologic al întregii piese rezecate — diagnostic de certitudine al marginilor de rezecție
Control postoperator și urmărire colposcopică structurată la 6 luni
Consiliere privind fertilitatea și sarcina ulterioară intervenției
Dr. Allia Dmour este medic primar obstetrică-ginecologie, doctor în medicină, cu expertiză în patologia cervicală, colposcopie și chirurgie ginecologică minim invazivă.
Întrebări frecvente (FAQ)
Conizația înseamnă că am cancer? Nu. Conizația este indicată pentru displazii — modificări premaligne. Scopul ei este tocmai de a preveni progresia spre cancer. Realizată la timp, conizația vindecă leziunea și elimină riscul de evoluție.
Pot rămâne gravidă după conizație? Da, în marea majoritate a cazurilor. Studiile arată un risc ușor crescut de naștere prematură după conizații ample sau repetate. La Clinica Doctor Allia Dmour, dimensionăm intervenția corect și asigurăm consiliere specifică pentru sarcinile ulterioare.
Este intervenția dureroasă? La clinica noastră, conizația și ERAD se efectuează exclusiv cu anestezie adecvată, sub supravegherea medicului anestezist. Pacienta nu resimte durere în cursul procedurii.
Cât durează intervenția? 15–30 de minute. Nu necesită internare; pacienta pleacă acasă în aceeași zi.
Când primesc rezultatul histopatologic? Rezultatul histopatologic al piesei rezecate este disponibil în 7–10 zile lucrătoare.
Ce se întâmplă dacă marginile nu sunt libere? Marginile pozitive la histopatologie înseamnă că leziunea nu a fost complet excizată. Medicul ginecolog va discuta opțiunile: monitorizare intensificată sau o a doua procedură excizională — în funcție de gradul displaziei și de profilul pacientei.
Am nevoie de concediu medical după ERAD? De regulă 1–2 zile de repaus sunt suficiente. Activitățile de birou pot fi reluate a doua zi. Activitățile fizice intense sau sexuale se evită 4–6 săptămâni.
Câte proceduri pot fi realizate pe același col? Nu există un număr fix, dar procedurile repetate cresc riscul de stenoză cervicală și de impact asupra fertilității. Indicația fiecărei re-intervenții este cântărită individual, în funcție de gradul displaziei reziduale, vârsta pacientei și dorința de sarcini.
Cum știu că leziunea a fost vindecată? Controlul colposcopic cu citologie și test HPV la 6 luni postoperator este standardul de urmărire. Absența leziunii colposcopice și testul HPV negativ la 6 luni sunt indicatorii principali ai succesului terapeutic.
Concluzie
Conizatia de col uterin și ERAD sunt intervenții chirurgicale minim invazive, cu indicație bine definită, eficacitate demonstrată și profil de siguranță excelent. Realizate la momentul potrivit, în condiții adecvate și cu anestezie corespunzătoare, ele reprezintă tratamentul curativ al displaziei cervicale moderate și severe, prevenind eficient progresia spre cancer de col uterin.
Dacă ați primit o recomandare de conizație sau ERAD, nu amânați. Întrebați medicul tot ce vă neliniștește. La Clinica Doctor Allia Dmour din Iași, fiecare pacientă este informată complet și tratată cu profesionalism, empatie și respect.
Programează o consultație
📞 0747 619 919 / 0371 371 381 📧 office@allia-ginecologie.com 📍 Bd. Carol I nr. 48, Iași 🕐 Luni–Vineri: 08:30–18:00 | Sâmbătă: 08:30–12:30
Disclaimer medical
Informațiile din acest articol au caracter educativ și nu înlocuiesc consultul medical de specialitate. Orice decizie terapeutică trebuie luată împreună cu medicul ginecolog, pe baza unei evaluări clinice individuale. Clinica Doctor Allia Dmour nu răspunde pentru utilizarea acestor informații în afara contextului medical.
Referințe bibliografice
Massad LS, Einstein MH, Huh WK, et al. 2012 Updated Consensus Guidelines for the Management of Abnormal Cervical Cancer Screening Tests and Cancer Precursors. J Low Genit Tract Dis. 2013;17(5 Suppl 1):S1–S27.
Perkins RB, Guido RS, Castle PE, et al. 2019 ASCCP Risk-Based Management Consensus Guidelines for Abnormal Cervical Cancer Screening Tests and Cancer Precursors. J Low Genit Tract Dis. 2020;24(2):102–131.
Kyrgiou M, Koliopoulos G, Martin-Hirsch P, et al. Obstetric outcomes after conservative treatment for intraepithelial or early invasive cervical lesions: systematic review and meta-analysis. Lancet. 2006;367(9509):489–498.
Kyrgiou M, Athanasiou A, Paraskevaidi M, et al. Adverse obstetric outcomes after local treatment for cervical preinvasive and early invasive disease according to cone depth: systematic review and meta-analysis. BMJ. 2016;354:i3633.
Arbyn M, Paraskevaidis E, Martin-Hirsch P, Prendiville W, Dillner J. Clinical utility of HPV-DNA detection: triage of minor cervical lesions, follow-up of women treated for high-grade CIN: an update of pooled evidence. Gynecol Oncol. 2005;99(3 Suppl 1):S7–11.
Soutter WP, de Barros Lopes A, Fletcher A, et al. Invasive cervical cancer after conservative therapy for cervical intraepithelial neoplasia. Lancet. 1997;349(9057):978–980.
Martin-Hirsch PP, Paraskevaidis E, Bryant A, Dickinson HO. Surgery for cervical intraepithelial neoplasia. Cochrane Database Syst Rev. 2013;(12):CD001318.
Jordan J, Martin-Hirsch P, Arbyn M, et al. European guidelines for clinical management of abnormal cervical cytology, Part 2. Cytopathology. 2009;20(1):5–16.
Prendiville W, Cullimore J, Norman S. Large loop excision of the transformation zone (LLETZ). A new method of management for women with cervical intraepithelial neoplasia. Br J Obstet Gynaecol. 1989;96(9):1054–1060.
Bornstein J, Bentley J, Bösze P, et al. 2011 Colposcopic Terminology of the International Federation for Cervical Pathology and Colposcopy. Obstet Gynecol. 2012;120(1):166–172.
Luesley DM, Leeson SC (eds). Colposcopy and Programme Management: Guidelines for the NHS Cervical Screening Programme. 2nd ed. NHS Cancer Screening Programmes, 2010.
Jakobsson M, Gissler M, Sainio S, Paavonen J, Tapper AM. Preterm delivery after surgical treatment for cervical intraepithelial neoplasia. Obstet Gynecol. 2007;109(2 Pt 1):309–313.
Kocken M, Uijterwaal MH, de Vries AL, et al. High-risk human papillomavirus testing versus cytology in predicting post-treatment disease in women treated for high-grade cervical disease: a systematic review and meta-analysis. Gynecol Oncol. 2012;125(2):500–507.
Melnikow J, McGahan C, Sawaya GF, Ehlen T, Coldman A. Cervical intraepithelial neoplasia outcomes after treatment: long-term follow-up from the British Columbia Cohort Study. J Natl Cancer Inst. 2009;101(10):721–728.
Paraskevaidis E, Arbyn M, Sotiriadis A, et al. The role of HPV DNA testing in the follow-up period after treatment for CIN: a systematic review of the literature. Cancer Treat Rev. 2004;30(2):205–211.
ESGO — Colombo N, Carinelli S, Colombo A, et al. Cervical cancer: ESMO Clinical Practice Guidelines for diagnosis, treatment and follow-up. Ann Oncol. 2012;23(Suppl 7):vii27–32.
Noehr B, Jensen A, Frederiksen K, Tabor A, Kjaer SK. Depth of cervical cone removed by loop electrosurgical excision procedure and subsequent risk of spontaneous preterm delivery. Obstet Gynecol. 2009;114(6):1232–1238.
McCredie MR, Sharples KJ, Paul C, et al. Natural history of cervical neoplasia and risk of invasive cancer in women with cervical intraepithelial neoplasia 3: a retrospective cohort study. Lancet Oncol. 2008;9(5):425–434.
Castanon A, Brocklehurst P, Evans H, et al. Risk of preterm birth after treatment for cervical intraepithelial neoplasia among women attending colposcopy in England: retrospective-prospective cohort study. BMJ. 2012;345:e5174.
Demarteau N, Standaert B, Goldenthal KL, et al. Costs and effects of cervical screening in Europe. Expert Rev Pharmacoecon Outcomes Res. 2012;12(5):639–658.
Hillemanns P, Friese K, Dannecker C, et al. Prevention of Cervical Cancer: Guidelines of the DGGG and the DKG (S3-Level, AWMF Registry No. 015/027OL, December 2017). Geburtshilfe Frauenheilkd. 2019;79(2):160–175.
Wentzensen N, Schiffman M, Palmer T, Arbyn M. Triage of HPV positive women in cervical cancer screening. J Clin Virol. 2016;76(Suppl 1):S49–55.
Wright TC Jr, Massad LS, Dunton CJ, Spitzer M, Wilkinson EJ, Solomon D. 2006 consensus guidelines for the management of women with cervical intraepithelial neoplasia or adenocarcinoma in situ. J Low Genit Tract Dis. 2007;11(4):223–239.
Conner SN, Cahill AG, Tuuli MG, et al. Interval from loop electrosurgical excision procedure to pregnancy and pregnancy outcomes. Obstet Gynecol. 2014;123(6):1154–1159.
Athanasiou A, Veroniki AA, Efthimiou O, et al. Comparative effectiveness and risks of cervical excisional treatments for cervical intraepithelial neoplasia: systematic review and network meta-analysis. Br J Cancer. 2022;126(9):1292–1301.
Comments