Colposcopia: când este recomandată și la ce să te aștepți?

https://video.wixstatic.com/video/231e90_3b6195fbbe4c4030961235e461c1c683/2160p/mp4/file.mp4

🎥În video: Colposcopia. Vă explicăm indicațiile, pregătirea și desfășurarea investigației.

Articol: Colposcopia

Autor: Dr. Allia Dmour | Medic primar obstetrică-ginecologie, Doctor în Medicină

Categorie: Ginecologie | Esențiale pentru Sănătatea Femeii

Introducere

Un test Babeș-Papanicolau cu rezultat anormal sau un test HPV pozitiv sunt printre cele mai anxiogene vești pe care le poate primi o femeie la un control ginecologic de rutină. Primul gând care apare este, de multe ori, cel mai dramatic: „Am cancer?". Răspunsul, în marea majoritate a cazurilor, este nu — dar tocmai pentru a clarifica cu certitudine ce se întâmplă la nivelul colului uterin, medicul ginecolog recomandă un pas următor esențial: colposcopia.

Colposcopia este investigația de referință pentru evaluarea colului uterin, a vaginului și a vulvei atunci când există suspiciunea unor modificări celulare. Nu este o procedură de temut — este o procedură de protejat. Realizată la momentul potrivit, poate face diferența dintre detectarea unei leziuni minore, tratabile, și evoluția ei spre o afecțiune mult mai serioasă.

Acest articol explică tot ce trebuie să știți despre colposcopie: ce este, cum funcționează, când este indicată, cum vă pregătiți, cum decurge procedura și ce înseamnă rezultatele.

Ce este colposcopia?

Colposcopia (din greaca veche: kolpos — uter sau vagin, skopos — a privi) este o metodă de investigație medicală imagistică, endoscopică, neinvazivă și neiradiantă, care permite examinarea detaliată a tractului genital inferior — col uterin, vagin și vulvă — cu ajutorul unui instrument optic de magnificare numit colposcop sau videocolposcop.

Colposcopul este un dispozitiv extern, similar unui microscop binocular montat pe un suport, care luminează și mărește vizual de 6 până la 40 de ori suprafața colului uterin, fără a intra în contact cu pacienta. Versiunile moderne — videocolposcoapele — permit captarea și stocarea imaginilor în timp real, utile atât pentru documentarea cazului, cât și pentru monitorizarea evoluției în timp.

Procedura a fost dezvoltată de medicul german Hans Hinselmann în 1925 și a intrat în utilizare clinică largă începând cu anii '60 ai secolului XX, ca investigație complementară citologiei Babeș-Papanicolau. Astăzi, colposcopia reprezintă standardul de aur în diagnosticul leziunilor cervicale precanceroase și canceroase, contribuind la prevenția și detectarea precoce a cancerului de col uterin la nivel global.

Cum funcționează colposcopia — tehnica și substanțele utilizate

Eficacitatea colposcopiei se bazează pe utilizarea unor substanțe revelatoare aplicate pe colul uterin în cursul examinării, care evidențiază zonele cu modificări celulare:

Testul cu acid acetic (testul aceto-alb)

Aplicarea unei soluții de acid acetic diluat (3–5%) pe suprafața colului uterin produce o reacție vizuală la nivelul celulelor cu activitate nucleară crescută — tipice pentru displazii și infecția cu HPV oncogen. Aceste zone devin alb-opace (acetopozitive) față de mucoasa normală, care rămâne rozată. Intensitatea, marginile și aspectul suprafeței albicioase ghidează medicul în identificarea zonelor suspecte și în prelevarea biopsiei direcționate.

Testul Schiller (testul cu soluție Lugol)

Soluția Lugol (iod-iodurat) colorează în brun-mahon celulele epiteliale normale, bogate în glicogen. Celulele displazice sau atrofice, sărace în glicogen, rămân necolorate (iodo-negative), apărând ca zone palide pe fond brun. Testul Schiller completează evaluarea aceto-albă și ajută la delimitarea precisă a ariei de biopsie.

Zona de transformare — zona cheie a colposcopiei

Zona de transformare (joncțiunea scuamo-cilindrică) reprezintă aria colului uterin unde epiteliul scuamos se întâlnește cu epiteliul cilindric glandular. Aceasta este zona de maximă vulnerabilitate față de infecția cu HPV și locul de origine al majorității displaziilor și carcinoamelor cervicale. Evaluarea completă a zonei de transformare este obiectivul central al oricărei colposcopii și determină dacă procedura este satisfăcătoare (zona vizibilă în totalitate) sau nesatisfăcătoare (zona parțial sau complet invizibilă — situație care poate necesita completare cu chiuretaj endocervical sau conizație diagnostică).

Terminologia colposcopică internațională

Clasificarea leziunilor identificate la colposcopie urmează Nomenclatura Internațională IFCPC (Federația Internațională pentru Patologie Cervicală și Colposcopie), revizuită în 2011:

• Colposcopie normală — epiteliu scuamos matur, epiteliu cilindric, zona de transformare tip 1/2/3

• Grade 1 (minor) — zonă acetoalbă fină, mozaic fin, punctaj fin — modificări de grad redus, sugestive pentru CIN 1

• Grade 2 (major) — zonă acetoalbă densă, mozaic grosier, punctaj grosier, margini precise — modificări sugestive pentru CIN 2–3

• Suspiciune de invazie — vase atipice, suprafață neregulată, leziune exofitică, necroză

• Leziuni diverse — leucoplazie, eroziune, condilom

Scorul Swede este un sistem de punctaj colposcopic validat internațional, care cuantifică aspectele colposcopice pentru a ghida decizia de biopsie și a stratifica riscul de CIN 2+ cu acuratețe crescută față de evaluarea calitativă singură.

Când este recomandată colposcopia?

Colposcopia este indicată în contextul mai multor situații clinice, conform ghidurilor internaționale ASCCP (American Society for Colposcopy and Cervical Pathology) și ESGO (European Society of Gynaecological Oncology):

Indicații principale:

• Test Babeș-Papanicolau cu rezultat anormal — ASC-US cu HPV pozitiv, LSIL, HSIL, ASC-H, AGC (celule glandulare atipice), citologie sugestivă pentru carcinom

• Test HPV pozitiv cu tulpini oncogene de risc înalt (HPV 16, 18, 31, 33, 45 și altele) — în special în co-testare cu citologie

• Persistența HPV oncogen la controale repetate, chiar și cu citologie normală

• Monitorizarea după tratament pentru displazii cervicale (CIN 1–3) — evaluare la 6 luni postoperator după conizație sau ERAD

• Sângerări vaginale neexplicate — menoragie, sângerare post-coitală, sângerare intermenstruală

• Leziuni macroscopic vizibile la examenul cu valve — aspecte suspecte la nivelul colului uterin

• Dureri pelvine inferioare cronice asociate cu modificări vizuale cervicale

• Evaluarea leziunilor condilomatoase vulvare, vaginale sau cervicale

• Urmărirea pacientelor cu imunosupresie (tratament imunosupresor, infecție HIV) — risc crescut de progresie a leziunilor HPV-induse

• Screening intensificat la pacientele cu expunere in utero la dietilstilbestrol (DES)

Cum se pregătește pacienta pentru colposcopie

Pregătirea corectă optimizează calitatea imaginii colposcopice și acuratețea diagnosticului:

Momentul optim: colposcopia se programează la 10–14 zile după prima zi a menstruației (faza proliferativă), când mucusul cervical este clar și endometrul subțire. Nu se efectuează în timpul menstruației.

Cu 48 de ore înainte:

• Evitarea contactului sexual

• Evitarea tampoanelor interne

• Evitarea spălăturilor vaginale interne

• Evitarea cremelor, ovulelor sau gelurilor intravaginale

În ziua procedurii:

• Nu este necesară pregătire specială suplimentară

• Se poate lua un analgezic uzual (ibuprofen 400 mg) cu 30–60 de minute înainte, dacă se anticipează biopsie

• Se recomandă venirea cu un însoțitor dacă se planifică biopsie

Colposcopia în sarcină: este posibilă și uneori necesară, dar cu indicație strictă și precauții specifice — biopsia cervicală în sarcină se realizează numai când este absolut necesară, dat fiind riscul de sângerare crescut.

Cum decurge procedura de colposcopie

O consultație colposcopică durează 15–20 de minute în total și include mai mulți pași:

1. Poziționare și inspecție inițială Pacienta este poziționată în decubit dorsal (poziție ginecologică). Se introduce speculul vaginal pentru expunerea colului uterin. Medicul inspectează colul, vaginul și vulva cu lumina albă.

2. Aplicarea acidului acetic Se aplică cu un tampon o soluție de acid acetic 3–5% pe suprafața colului. Se așteaptă 60–90 de secunde pentru reacție. Medicul examinează colul prin colposcop, identificând zonele acetoalbe.

3. Aplicarea soluției Lugol (opțional) În funcție de aspectul colposcopic, se poate aplica soluție Lugol pentru testul Schiller, care delimitează suplimentar zonele iodo-negative.

4. Evaluarea și documentarea Medicul evaluează sistematic zona de transformare, notează localizarea, aspectul și extensia leziunilor identificate și captează imagini. Stabilește dacă colposcopia este satisfăcătoare sau nesatisfăcătoare.

5. Biopsia direcționată (dacă este indicată) Dacă se identifică zone suspecte (grad 2, suspiciune de invazie), se prelevă 1–4 fragmente bioptice cu o pensă specială (Tischler sau echivalent) din zonele cele mai suspecte. Se poate adăuga chiuretaj endocervical (CEC) dacă zona de transformare nu este complet vizibilă. Biopsia produce un disconfort minor — comparabil cu o crampe menstruală — care durează câteva secunde. La clinica noastră, procedura se realizează cu anestezie locală la indicație.

6. Hemostaza Sângerarea post-biopsie este minoră și se oprește spontan sau după aplicarea locală a unei soluții hemostatice (Monsel, nitrat de argint).

Ce se întâmplă după colposcopie

Imediat după procedură: medicul comunică pacientei observațiile colposcopice directe. Dacă s-a recoltat biopsie, rezultatul histopatologic este disponibil în 7–14 zile lucrătoare.

Simptome normale post-procedură:

• Scurgere vaginală închisă la culoare sau maro (dată de soluția hemostatică aplicată) — normală, durează 2–5 zile

• Crampe sau disconfort pelvin ușor — se remit în câteva ore sau zile

• Sângerare vaginală minimă — normală în primele 1–3 zile

Când să contactați medicul de urgență:

• Sângerare vaginală abundentă (mai mult decât o menstruație normală)

• Febră peste 38°C

• Dureri pelvine severe, progresive

• Scurgere vaginală urât mirositoare

Restricții post-colposcopie cu biopsie (pentru 5–7 zile):

• Evitarea contactului sexual

• Evitarea tampoanelor interne

• Evitarea băilor de bazin, piscinei, sauna

Interpretarea rezultatelor colposcopice

Colposcopie normală

Mucoasa colului uterin este normală, zona de transformare este complet vizibilă și nu există leziuni suspecte. Recomandarea este continuarea screeningului de rutină.

Colposcopie cu leziuni de grad redus (CIN 1 / LSIL)

Modificări minore, compatibile cu infecție HPV activă sau displazie ușoară. Rata de regresie spontană a CIN 1 este de 60–70% în 2 ani. Recomandarea standard este monitorizarea activă la 6–12 luni.

Colposcopie cu leziuni de grad înalt (CIN 2 / CIN 3 / HSIL)

Modificări semnificative, cu risc de progresie spre carcinom dacă rămân netratate. Recomandarea este tratamentul excizional — conizație sau ERAD (Excizia Radicală a Ariei Displazice / LLETZ), disponibile la Clinica Doctor Allia Dmour.

Suspiciune de invazie

Aspecte colposcopice sugestive pentru carcinom invaziv — necesită biopsie imediată și evaluare oncologică completă.

Colposcopie nesatisfăcătoare

Zona de transformare nu este complet vizibilă. Necesită completare cu chiuretaj endocervical sau conizație diagnostică.

Colposcopia la Clinica Doctor Allia Dmour

La Clinica Doctor Allia Dmour din Iași, colposcopia se realizează cu videocolposcop de înaltă rezoluție, care permite documentarea imaginilor pentru arhivare și urmărirea evoluției în timp.

Echipa medicală a clinicii efectuează colposcopia ca parte integrantă a unui protocol complet de evaluare cervicală.

Protocolul nostru include:

• Consultație ginecologică completă cu anamneza detaliată

• Colposcopie cu videocolposcop, documentare foto/video a leziunilor

• Biopsie cervicală direcționată la indicație, cu anestezie locală — fără durere pentru pacientă

• Chiuretaj endocervical la indicație

• Trimitere la anatomopatologie și interpretarea rezultatelor

• Plan terapeutic individualizat (monitorizare / ERAD / conizație), cu consilierea completă a pacientei

Servicii conexe disponibile la clinică:

• Test Babeș-Papanicolau și HPV

• Conizație și ERAD — tratamentul displaziei cervicale

• Biopsii ginecologice

• Tarife

Întrebări frecvente despre colposcopie

Colposcopia este dureroasă? De regulă nu. Colposcopia fără biopsie este o investigație nedureroasă, similară unui examen ginecologic obișnuit cu valve. Dacă se prelevă biopsie, poate apărea un disconfort minor de câteva secunde — similar cu o crampe menstruală. La clinica noastră, biopsia se realizează cu anestezie locală cervicală la indicație, pentru confortul maxim al pacientei.

Colposcopia înseamnă că am cancer? Nu. Colposcopia este o investigație diagnostică, nu un diagnostic. Ea este recomandată ori de câte ori există o modificare care necesită evaluare suplimentară — în marea majoritate a cazurilor rezultatul este normal sau confirmă o leziune minoră, complet tratabilă.

Cât durează procedura de colposcopie? O consultație colposcopică durează aproximativ 15–20 de minute. Dacă se adaugă biopsie, procedura poate dura câteva minute în plus.

Trebuie să mă pregătesc special înainte de colposcopie? Da. Cu 48 de ore înainte evitați contactul sexual, tampoane, spălături sau creme intravaginale. Programarea optimă este la 10–14 zile după prima zi a menstruației, în afara fluxului menstrual.

Când primesc rezultatul biopsiei? Rezultatul histopatologic al biopsiei cervicale este disponibil în 7–14 zile lucrătoare, în funcție de laboratorul anatomopatologic. Medicul ginecolog interpretează rezultatul și stabilește planul terapeutic la un control ulterior.

Se poate face colposcopie în sarcină? Colposcopia diagnostică este posibilă în sarcină și uneori necesară. Biopsia cervicală în sarcină se efectuează numai când există indicație strictă, dat fiind riscul crescut de sângerare. Decizia este individualizată de medicul ginecolog.

Câte colposcopii pot fi necesare? Numărul depinde de evoluția clinică. O colposcopie normală după test HPV pozitiv poate fi urmată de monitoring la 12 luni. Pacientele tratate pentru CIN au nevoie de colposcopie de control la 6 luni postoperator, apoi anual 2–3 ani. Frecvența este stabilită individualizat de medicul ginecolog.

Colposcopia se poate face fără trimitere? Da. La Clinica Doctor Allia Dmour, colposcopia poate fi programată direct, la cerere sau la recomandarea medicului. Nu este necesară o trimitere formală.

Programează o consultație

📞 0747 619 919 / 0371 371 381 📧 office@allia-ginecologie.com 📍 Bd. Carol I nr. 48, Iași 🕐 Luni–Vineri: 08:30–18:00 | Sâmbătă: 08:30–12:30

→ Programează online | → Vezi tarife | → Ginecologie

Disclaimer medical

Informațiile din acest articol au caracter educativ și nu înlocuiesc consultul medical de specialitate. Orice decizie terapeutică trebuie luată împreună cu medicul ginecolog, pe baza unei evaluări clinice individuale. Clinica Doctor Allia Dmour nu răspunde pentru utilizarea acestor informații în afara contextului medical.

Referințe bibliografice

1. Bornstein J, Bentley J, Bösze P, et al. 2011 Colposcopic Terminology of the International Federation for Cervical Pathology and Colposcopy. Obstet Gynecol. 2012;120(1):166–172.

2. Luesley DM, Leeson SC (eds). Colposcopy and Programme Management: Guidelines for the NHS Cervical Screening Programme. 2nd ed. NHS Cancer Screening Programmes, Sheffield, 2010.

3. Perkins RB, Guido RS, Castle PE, et al. 2019 ASCCP Risk-Based Management Consensus Guidelines for Abnormal Cervical Cancer Screening Tests and Cancer Precursors. J Low Genit Tract Dis. 2020;24(2):102–131.

4. Massad LS, Einstein MH, Huh WK, et al. 2012 Updated Consensus Guidelines for the Management of Abnormal Cervical Cancer Screening Tests and Cancer Precursors. J Low Genit Tract Dis. 2013;17(5 Suppl 1):S1–S27.

5. Apgar BS, Brotzman GL, Spitzer M (eds). Colposcopy: Principles and Practice. 3rd ed. Elsevier Saunders, Philadelphia, 2017.

6. Stoler MH, Vichnin MD, Ferenczy A, et al. The accuracy of colposcopic biopsy: analyses from the placebo arm of the Gardasil clinical trials. Int J Cancer. 2011;128(6):1354–1362.

7. Jordan J, Martin-Hirsch P, Arbyn M, et al. European guidelines for clinical management of abnormal cervical cytology, Part 2. Cytopathology. 2009;20(1):5–16.

8. Wentzensen N, Massad LS, Mayeaux EJ Jr, et al. Evidence-Based Consensus Recommendations for Colposcopy Practice for Cervical Cancer Prevention in the United States. J Low Genit Tract Dis. 2017;21(4):216–222.

9. Waddell CA. The role of colposcopy in the diagnostic process. Best Pract Res Clin Obstet Gynaecol. 2011;25(5):575–588.

10. Pretorius RG, Bao YP, Belinson JL, Burchette RJ, Smith JS, Qiao YL. Inappropriate gold standard bias in cervical cancer screening studies. Int J Cancer. 2005;116(4):641–645.

11. Wrede D, Fung Kee Fung M, Dodge J. Colposcopy of the uterine cervix: what does the trainee need to know? J Obstet Gynaecol Can. 2009;31(12):1149–1157.

12. Ferris DG, Cox JT, O'Connor DM, Wright VC, Foerster J (eds). Modern Colposcopy: Textbook and Atlas. 3rd ed. American Society for Colposcopy and Cervical Pathology (ASCCP), Dubuque, 2011.

13. Castle PE, Schiffman M, Wheeler CM, et al. Evidence for frequent regression of cervical intraepithelial neoplasia-grade 2. Obstet Gynecol. 2009;113(1):18–25.

14. Ronco G, Dillner J, Elfström KM, et al. Efficacy of HPV-based screening for prevention of invasive cervical cancer: follow-up of four European randomised controlled trials. Lancet. 2014;383(9916):524–532.

15. Arbyn M, Antilla A, Jordan J, et al. European Guidelines for Quality Assurance in Cervical Cancer Screening. 2nd ed. European Commission, Luxembourg, 2008.

16. Trimble CL, Morrow MP, Kraynyak KA, et al. Safety, efficacy, and immunogenicity of VGX-3100, a therapeutic synthetic DNA vaccine targeting human papillomavirus 16 and 18 E6 and E7 proteins for cervical intraepithelial neoplasia 2/3: a randomised, double-blind, placebo-controlled phase 2b trial. Lancet. 2015;386(10008):2078–2088.

17. Koeneman MM, Kruitwagen RF, Nijman HW, Slangen BF, Van Gorp T, Kruse AJ. Natural history of high-grade cervical intraepithelial neoplasia: a review of prognostic biomarkers. Expert Rev Mol Diagn. 2015;15(4):527–546.

18. Zur Hausen H. Papillomaviruses and cancer: from basic studies to clinical application. Nat Rev Cancer. 2002;2(5):342–350.

19. Schiffman M, Castle PE, Jeronimo J, Rodriguez AC, Wacholder S. Human papillomavirus and cervical cancer. Lancet. 2007;370(9590):890–907.

20. ESGO — Colombo N, Carinelli S, Colombo A, et al. Cervical cancer: ESMO Clinical Practice Guidelines for diagnosis, treatment and follow-up. Ann Oncol. 2012;23(Suppl 7):vii27–32.