Terapia de substitutie hormonala în menopauză: de ce contează abordarea integrată ginecolog–endocrinolog
Updated: Oct 7
Oct 7, 2026, Iași
Autori: Dr. Allia Dmour, medic primar obstetrică-ginecologie, Doctor în Medicină · Dr. Elena Ciobanu, medic specialist endocrinologie
Actualizat: octombrie 2026 ·
Timp de citire: aproximativ 12 minute
Pe scurt
Terapia de substituție hormonală (THS) este cel mai eficient tratament pentru bufeurile și transpirațiile nocturne ale menopauzei și previne pierderea osoasă și fracturile [1]. Pentru majoritatea femeilor sănătoase sub 60 de ani sau aflate în primii 10 ani de la menopauză, beneficiile depășesc riscurile [1]. Decizia corectă se ia însă pe două planuri: ginecologic (uter, sân, sângerări) și endocrinologic (tiroidă, metabolism, oase).
THS înseamnă estrogen, plus un progestativ care protejează uterul la femeile care îl au.
Calea de administrare contează: estrogenul aplicat pe piele (gel, plasture, spray) nu crește riscul de cheaguri la doze standard.
Nu există o limită fixă de durată; tratamentul se reevaluează în fiecare an.
În menopauza precoce și în insuficiența ovariană prematură, THS este recomandată cel puțin până în jurul vârstei de 51 de ani.
Dacă THS nu vi se potrivește, există și alternative non-hormonale, inclusiv medicamente noi aprobate în Uniunea Europeană în 2025.
Ce este terapia de substitutie hormonala și cui se adresează
Terapia de substitutie hormonala înlocuiește estrogenul pe care ovarele nu îl mai produc după menopauză. În literatura medicală o veți găsi și ca terapie hormonală de menopauză (THM), HRT sau MHT; toate denumirile descriu același tratament.
Menopauza este diagnosticată după 12 luni consecutive fără menstruație și apare, în medie, în jurul vârstei de 51 de ani. Perioada de dinainte, perimenopauza, poate dura câțiva ani și aduce adesea cele mai supărătoare simptome.
Simptomele pentru care se ia în calcul THS:
bufeuri și transpirații nocturne (simptome vasomotorii);
tulburări de somn, iritabilitate, dispoziție scăzută asociate menopauzei;
uscăciune vaginală, durere la contactul sexual, infecții urinare repetate (sindromul genitourinar al menopauzei);
dureri articulare și scăderea energiei, care apar frecvent în aceeași perioadă.
Aceste simptome nu trec întotdeauna repede. În studiul SWAN, care a urmărit peste 3.300 de femei, bufeurile frecvente au durat în medie 7,4 ani [2]. De aceea, ideea că simptomele trebuie „suportate” până trec nu este un sfat medical.
THS este indicată în principal pentru:
simptome vasomotorii moderate sau severe, care afectează somnul, munca sau viața de familie;
menopauza instalată înainte de 45 de ani și insuficiența ovariană prematură, chiar și fără simptome;
prevenția osteoporozei la femeile sub 60 de ani cu risc crescut de fractură;
sindromul genitourinar al menopauzei, unde de primă intenție se folosește estrogen local, vaginal, în doză mică. Despre această situație am scris pe larg în articolul nostru despre menopauză și sindromul genitourinar.
De ce contează abordarea integrată ginecolog–endocrinolog
Menopauza este în același timp un eveniment ginecologic și unul endocrin: scăderea estrogenului schimbă uterul și sânii, dar și metabolismul, profilul lipidic, sensibilitatea la insulină și densitatea osoasă. O decizie luată dintr-un singur unghi poate rata exact factorul care contează pentru pacientă.
Ce evaluează ginecologul | Ce evaluează endocrinologul |
Examenul ginecologic și ecografia transvaginală (endometru, fibroame, ovare) | Funcția tiroidiană și alte cauze hormonale ale simptomelor |
Examenul sânului și programul de screening mamar | Glicemia, rezistența la insulină, diabetul, greutatea |
Screeningul cervical (Babeș-Papanicolau, test HPV) | Profilul lipidic și riscul cardiovascular |
Alegerea protecției pentru uter (progestativ, sterilet hormonal) | Sănătatea osoasă: osteodensitometrie (DXA), risc de fractură |
Gestionarea sângerărilor apărute sub tratament | Ajustarea tratamentelor endocrine deja existente |
Patru situații în care colaborarea schimbă concret tratamentul:
Hipotiroidism tratat cu levotiroxină. Estrogenul luat pe cale orală crește proteina care transportă hormonii tiroidieni, iar doza de levotiroxină poate deveni insuficientă. Endocrinologul verifică TSH-ul la câteva săptămâni după inițiere sau recomandă calea transdermică.
Bufeuri care nu sunt de la menopauză. Palpitațiile, transpirațiile și scăderea în greutate pot ține de o tiroidă hiperactivă. Excluderea acestor cauze vine înaintea oricărui tratament hormonal.
Diabet, obezitate sau trigliceride crescute. În aceste cazuri, estrogenul transdermic este de regulă preferat, iar ginecologul alege o protecție endometrială mai puternică, pentru că excesul ponderal crește riscul de patologie a endometrului.
Oase fragile. Când THS este și o măsură de protecție osoasă, endocrinologul stabilește ce se întâmplă cu oasele după oprirea tratamentului.
Acesta este modelul pe care îl aplicăm în clinică: un singur dosar, un singur plan, construit de ginecolog și endocrinolog împreună. Dacă vreți să înțelegeți mai bine ce analize se fac și de ce, citiți și ghidul nostru despre evaluarea hormonală la femei.
Cum arată evaluarea înainte de THS
Înainte de prima rețetă, fiecare pacientă trece printr-o evaluare care răspunde la trei întrebări: are nevoie de tratament, îl poate face în siguranță și ce formă i se potrivește.
Discuția despre simptome. Completați un chestionar scurt despre bufeuri, somn, dispoziție și confortul intim, care va fi refăcut la controale pentru a măsura efectul tratamentului.
Istoricul medical și familial. Medicul întreabă despre cheaguri de sânge, accident vascular, infarct, cancer de sân sau de uter, migrenă, boli de ficat, boli tiroidiene, diabet și fracturi, inclusiv la rudele apropiate.
Examenul ginecologic. Include examenul sânului, examenul ginecologic și ecografia transvaginală, care arată grosimea endometrului, eventuale fibroame sau polipi.
Screeningul la zi. Testul Babeș-Papanicolau sau testul HPV și mamografia, conform vârstei.
Analizele de bază. De regulă: glicemie sau hemoglobină glicată, profil lipidic, TSH, transaminaze și creatinină.
Evaluarea endocrinologică țintită, când este cazul. Osteodensitometrie (DXA), analize suplimentare pentru menopauza precoce sau pentru o boală endocrină deja cunoscută.
Decizia comună. Medicul vă explică opțiunile, beneficiile și riscurile în cifre concrete, iar planul ales se consemnează împreună cu acordul dumneavoastră scris.
Este nevoie de analize hormonale (FSH)? Nu întotdeauna. La femeile peste 45 de ani cu simptome tipice, diagnosticul de menopauză se pune clinic, iar FSH-ul nu schimbă decizia. Analiza este utilă mai ales sub 45 de ani sau când diagnosticul este incert.
Pentru o evaluare completă, clinica are pachete de analize de endocrinologie, inclusiv pentru menopauză și osteoporoză.
Tipuri de THS și căi de administrare
Tipul de THS depinde de un singur lucru esențial: dacă aveți sau nu uter. Estrogenul administrat singur stimulează mucoasa uterului, așa că femeile cu uter primesc obligatoriu și un progestativ care o protejează.
Schemă | Pentru cine | Ce să așteptați |
Estrogen singur | Femei fără uter (după histerectomie) | Fără sângerări; excepție: endometrioza, unde se adaugă progestativ |
Estrogen + progestativ ciclic (secvențial) | Femei cu uter, aflate în perimenopauză, cu menstruații în ultimul an | O sângerare lunară, de obicei mai ușoară decât menstruația |
Estrogen + progestativ zilnic (continuu combinat) | Femei cu uter, la peste 12 luni de la ultima menstruație | După primele luni de acomodare, fără sângerări |
Estrogen + sterilet cu levonorgestrel | Femei cu uter, mai ales dacă au nevoie și de contracepție | Protecție pentru uter până la 5 ani |
Tibolon | Femei la peste 12 luni de la ultima menstruație | Un singur comprimat, cu acțiune combinată |
Estrogen vaginal în doză mică | Uscăciune vaginală, disconfort intim, infecții urinare repetate | Acțiune locală; nu necesită progestativ |
Pe piele sau pe gură?
Transdermic (gel, plasture, spray): estrogenul trece direct în sânge, fără să treacă prima dată prin ficat. La doze standard nu crește riscul de cheaguri de sânge, de aceea este preferat la femeile cu greutate crescută, diabet, hipertensiune, migrenă, fumătoare sau peste 60 de ani.
Oral (comprimate): este simplu de folosit și controlează mai bine sângerările neprogramate, dar este potrivit mai ales femeilor fără factori de risc trombotic sau metabolic.
Despre hormonii „bioidentici”. Estradiolul și progesteronul micronizat din medicamentele autorizate au structura identică hormonilor naturali și sunt testate riguros. Preparatele magistrale vândute ca „bioidentice” nu au aceeași garanție de doză și puritate, iar ghidurile internaționale nu le recomandă [1].
Beneficii și riscuri: ce spun ghidurile actuale
Raportul beneficiu–risc al THS depinde mai ales de vârstă, de momentul începerii și de calea de administrare. Pentru majoritatea femeilor sănătoase care încep tratamentul sub 60 de ani sau în primii 10 ani de la menopauză, beneficiile depășesc riscurile; la inițierea mai târzie, raportul devine mai puțin favorabil [1].
De unde vine teama de THS. În 2002, studiul american Women’s Health Initiative (WHI) a raportat riscuri crescute la femei cu o vârstă medie de peste 60 de ani, tratate cu un anumit tip de estrogen oral și progestativ. Rezultatele au fost generalizate la toate femeile, toate dozele și toate formele, iar utilizarea THS a scăzut brusc. Analizele ulterioare au arătat că vârsta la inițiere schimbă complet balanța.
Ce s-a schimbat în 2025. Pe 10 noiembrie 2025, agenția americană a medicamentului (FDA) a anunțat eliminarea avertismentului de tip „black box” de pe medicamentele pentru THS, a renunțat la regula „cea mai mică doză, pe cea mai scurtă durată” și a introdus recomandarea de a începe tratamentul înainte de 60 de ani sau în primii 10 ani de la menopauză [6]. Avertismentul privind cancerul endometrial a rămas pentru estrogenul administrat singur la femeile cu uter. În România se aplică prospectele aprobate la nivel european, însă direcția este aceeași: o decizie individualizată, nu o teamă generalizată.
Aspect | Ce știm astăzi |
Bufeuri și transpirații nocturne | THS este tratamentul cel mai eficient [1] |
Oase | Previne pierderea osoasă și reduce riscul de fractură cât timp se administrează [1] |
Cancer de sân | Schema combinată se asociază cu o creștere mică a riscului, legată de durata tratamentului, care scade după oprire; estrogenul singur are un risc foarte mic sau absent |
Cheaguri de sânge | Riscul crește cu estrogenul oral; nu crește cu estrogenul transdermic în doze standard |
Accident vascular cerebral | Risc ușor crescut doar pe cale orală |
Inimă | Riscul cardiovascular nu crește când tratamentul începe sub 60 de ani |
Uter | Protejat doar dacă progestativul se ia corect; estrogenul singur, la femeile cu uter, crește riscul de cancer endometrial |
Memorie | THS nu se folosește pentru prevenirea demenței |
Un sfat practic: cereți medicului să vă prezinte riscurile în cifre absolute, de exemplu la 1.000 de femei pe 5 ani, nu în procente relative. Ghidul britanic NICE pune la dispoziție astfel de tabele, actualizate în 2024 [3].
Cine nu poate face THS și ce alternative există
THS sistemică nu se recomandă în câteva situații clare. În altele, decizia se ia de la caz la caz, uneori împreună cu hematologul, cardiologul sau oncologul.
THS nu se folosește în caz de:
cancer de sân actual sau în antecedente;
alte cancere dependente de estrogen;
sângerare vaginală neexplicată, până la clarificarea cauzei;
cheaguri de sânge (tromboză venoasă, embolie pulmonară) în antecedente sau trombofilie cunoscută, cu excepția unor cazuri atent evaluate;
infarct, angină sau accident vascular cerebral recent;
boală hepatică activă.
Situații care cer o evaluare atentă, nu o interdicție automată: migrena cu aură, hipertensiunea, diabetul, obezitatea, fibroamele, endometrioza, istoricul familial de cancer de sân sau mutațiile BRCA fără cancer. Aici contează mult calea de administrare și doza.
Alternative non-hormonale pentru bufeuri:
Antagoniștii receptorilor neurokininici, o clasă nouă care acționează direct asupra centrului de termoreglare din creier. Elinzanetantul a fost autorizat în Uniunea Europeană în noiembrie 2025, inclusiv pentru bufeurile provocate de tratamentul hormonal pentru cancer de sân [7]. Fezolinetantul necesită analize ale ficatului înainte de început și lunar în primele trei luni [8].
Unele antidepresive în doze mici și gabapentinul, care pot reduce bufeurile, mai ales când există și tulburări de somn sau de dispoziție.
Terapia cognitiv-comportamentală, recomandată de ghidul NICE din 2024 pentru bufeuri, somn și dispoziție [3].
Stilul de viață: scăderea în greutate, renunțarea la fumat, mai puțin alcool, mișcare regulată cu exerciții de forță pentru oase și mușchi.
Pentru uscăciunea vaginală există variante locale, cu sau fără hormoni: estrogen vaginal în doză mică, lubrifiante și hidratante vaginale sau proceduri de estetică ginecologică alese după evaluare. Alegerea între ele se face întotdeauna cu medicul, în funcție de istoricul dumneavoastră.
Situații speciale în care abordarea integrată este esențială
În câteva situații, THS nu mai este doar un tratament pentru simptome, ci o înlocuire necesară a unui hormon care lipsește prea devreme sau o decizie care atinge și alte boli endocrine.
Menopauza precoce și insuficiența ovariană prematură
Insuficiența ovariană prematură (IOP) înseamnă oprirea funcției ovarelor înainte de 40 de ani; menopauza precoce, între 40 și 45 de ani. Conform ghidului internațional actualizat în 2024, diagnosticul de IOP se poate pune pe baza menstruațiilor rare sau absente de cel puțin 4 luni și a unei singure valori FSH peste 25 UI/L, iar AMH-ul ajută când rezultatul este incert [4].
În aceste cazuri, THS este recomandată cel puțin până la vârsta obișnuită a menopauzei, chiar dacă simptomele sunt discrete, pentru a proteja oasele, inima și calitatea vieții. Evaluarea include și căutarea cauzei (genetică, autoimună), osteodensitometria și discuția despre fertilitate, motiv pentru care ginecologul și endocrinologul lucrează împreună de la primul consult.
Menopauza după operație
După îndepărtarea ambelor ovare, scăderea hormonilor este bruscă, iar simptomele pot fi intense. THS se poate începe imediat după intervenție, dacă nu există contraindicații. Dacă operația a fost făcută pentru endometrioză, schema include de regulă și un progestativ, chiar și după îndepărtarea uterului.
Boli tiroidiene, diabet și osteoporoză
Tiroidă: la pacientele care iau levotiroxină, se recomandă controlul TSH la câteva săptămâni după inițierea THS orale. Evaluarea tiroidei se poate completa cu ecografie Doppler tiroidiană.
Diabet și greutate crescută: THS nu este contraindicată, dar se preferă calea transdermică și o protecție atentă a uterului.
Osteoporoză: sub 60 de ani, THS poate fi tratamentul de primă linie pentru prevenție; în osteoporoza deja instalată, endocrinologul decide între THS și medicamentele specifice pentru os.
După cancer de sân
THS sistemică nu se folosește. Bufeurile se tratează cu alternative non-hormonale, iar pentru disconfortul intim, eventualul estrogen vaginal se discută întotdeauna cu medicul oncolog.
Monitorizarea, durata și oprirea tratamentului
THS nu este o rețetă dată o dată pentru totdeauna: primul control are loc la aproximativ 3 luni, apoi tratamentul se reevaluează anual.
Moment | Ce se verifică |
La 3 luni de la început sau de la o schimbare | Cât s-au ameliorat simptomele, efectele adverse, tiparul sângerărilor, tensiunea și greutatea; ajustarea dozei sau a formei |
Anual | Dacă indicația se menține, riscurile actualizate, examenul ginecologic și al sânului, screeningul la zi, analizele metabolice, decizia de continuare |
La 1–2 ani, la nevoie | Osteodensitometria de control |
Sângerările din primele luni. Sângerările neregulate sunt frecvente în primele 6 luni de tratament și afectează până la aproximativ 4 din 10 femei, după cum arată ghidul British Menopause Society din 2024 [5]. Anunțați însă medicul dacă sângerarea apare după primele 6 luni, la peste 3 luni de la o schimbare de tratament, dacă este abundentă sau durează mult. În aceste situații se face o ecografie transvaginală și, la nevoie, o evaluare a endometrului, de exemplu prin histeroscopie.
Semne pentru care cereți imediat ajutor medical: durere sau umflare la o gambă, respirație dificilă, durere în piept, durere de cap severă și neobișnuită, tulburări de vedere sau de vorbire, un nodul nou la sân.
Cât timp se face THS? Nu există o limită fixă de ani. Decizia de continuare se reia anual, în funcție de simptome, de beneficiile pentru oase și de riscurile individuale; tratamentul poate continua și după 60 de ani, dacă beneficiul persistă [1]. În menopauza precoce și IOP, THS continuă cel puțin până în jurul vârstei de 51 de ani.
Cum se oprește? Tratamentul se poate opri treptat sau dintr-odată; reducerea treptată poate face revenirea simptomelor mai ușor de tolerat pe termen scurt. Estrogenul vaginal local poate continua, iar endocrinologul stabilește dacă oasele au nevoie de protecție după oprire.
Cum lucrăm la Clinica Doctor Allia Dmour
La Clinica Doctor Allia Dmour din Iași, ginecologia și endocrinologia lucrează sub același acoperiș, astfel încât decizia privind THS se ia o singură dată, cu toate informațiile pe masă.
Un singur dosar medical pentru ambele specialități și un medic care coordonează planul.
Ecografia transvaginală se face în clinică, inclusiv atunci când apar sângerări în timpul tratamentului.
Endocrinologul intervine pe criterii clare: menopauză precoce, boli tiroidiene, diabet, greutate crescută, colesterol sau trigliceride mari, osteoporoză.
Vizită anuală integrată, în care se reevaluează împreună simptomele, uterul, sânii, metabolismul și oasele.
Decizie explicată, nu impusă: primiți informații scrise despre schemă, modul de aplicare și data controlului.
Puteți cunoaște medicii pe pagina echipei medicale.
Programări și informații
Clinică | Clinica Doctor Allia Dmour |
Adresă | Bd. Carol I nr. 48, Iași, cod poștal 700503 |
Telefon | +40 747 619 919 / 0371 371 381 |
Website |
Întrebări frecvente despre terapia de substituție hormonală
Terapia de substituție hormonală îngrașă?
Studiile nu arată că THS, în sine, determină creștere în greutate. Kilogramele acumulate în jurul menopauzei țin mai ales de vârstă, de scăderea masei musculare și de redistribuirea grăsimii spre abdomen, care apar și fără tratament. Unele femei au retenție de apă sau balonare în primele săptămâni, efecte care de obicei se ameliorează.
THS crește riscul de cancer de sân?
Schema care combină estrogenul cu un progestativ se asociază cu o creștere mică a riscului, care depinde de durata tratamentului și scade după oprire. Estrogenul administrat singur, la femeile fără uter, are un risc foarte mic sau absent. Greutatea, alcoolul și activitatea fizică influențează și ele riscul, iar screeningul mamar continuă pe toată durata tratamentului.
Până la ce vârstă se poate începe THS?
Raportul beneficiu–risc este cel mai favorabil când tratamentul începe sub 60 de ani sau în primii 10 ani de la menopauză. După aceste praguri, inițierea nu este interzisă, dar se face doar pentru simptome severe, în doze mici, pe cale transdermică și după o evaluare cardiovasculară atentă.
Am nevoie de analize hormonale ca să încep THS?
Nu întotdeauna. La femeile de peste 45 de ani cu simptome tipice, menopauza se diagnostichează clinic, iar FSH-ul nu schimbă decizia. Analizele hormonale sunt utile sub 45 de ani sau când diagnosticul este incert. În schimb, analizele metabolice, TSH-ul și screeningul ginecologic și mamar sunt importante înainte de începerea tratamentului.
Ce este mai bine: gel, plasture sau comprimate?
Nu există o formă potrivită pentru toate femeile. Gelul, plasturele și sprayul trec estrogenul prin piele și nu cresc riscul de cheaguri la doze standard, de aceea sunt preferate la greutate crescută, diabet, hipertensiune sau migrenă. Comprimatele sunt simple de folosit și pot controla mai bine sângerările la femeile fără factori de risc.
De ce am nevoie și de endocrinolog, nu doar de ginecolog?
Pentru că menopauza schimbă și metabolismul, colesterolul, glicemia, tiroida și oasele. Endocrinologul verifică dacă simptomele nu au altă cauză hormonală, ajustează tratamentele existente, de exemplu levotiroxina, și evaluează riscul de osteoporoză. Ginecologul se ocupă de uter, sân și sângerări. Împreună aleg schema cea mai sigură pentru dumneavoastră.
Ce pot face dacă nu pot sau nu vreau să iau hormoni?
Există alternative non-hormonale: medicamente noi care acționează asupra centrului de termoreglare din creier, unele antidepresive în doze mici, gabapentinul, terapia cognitiv-comportamentală și schimbări de stil de viață. Pentru uscăciunea vaginală există lubrifiante, hidratante și tratamente locale. Alegerea se face cu medicul, în funcție de istoricul dumneavoastră medical.
Este normal să am sângerări după ce încep THS?
În primele 6 luni, sângerările neregulate sunt frecvente și apar la până la aproximativ 4 din 10 femei. Pe schema ciclică, o sângerare lunară este așteptată. Anunțați medicul dacă sângerarea apare după primele 6 luni, la peste 3 luni de la o schimbare de tratament sau dacă este abundentă ori prelungită.
Hormonii „bioidentici” sunt mai siguri?
Estradiolul și progesteronul micronizat din medicamentele autorizate sunt identici cu hormonii produși de organism și sunt testați riguros. Preparatele magistrale promovate ca „bioidentice” nu au garanția aceleiași doze și purități, iar ghidurile internaționale nu le recomandă. Siguranța depinde de doză, de calea de administrare și de monitorizare, nu de eticheta de „natural”.
THS protejează împotriva sarcinii?
Nu, THS nu este contraceptivă. În perimenopauză, contracepția este necesară încă 2 ani după ultima menstruație dacă aceasta a apărut înainte de 50 de ani și încă 1 an dacă a apărut după 50 de ani. Steriletul cu levonorgestrel poate oferi simultan contracepție și protecția uterului în cadrul THS.
Pot face THS dacă am hipotiroidism?
Da, hipotiroidismul tratat nu este o contraindicație. Estrogenul oral poate însă crește necesarul de levotiroxină, de aceea endocrinologul verifică TSH-ul la câteva săptămâni după începerea tratamentului sau recomandă estrogenul transdermic, care nu are acest efect.
Despre autori
Dr. Allia Dmour este medic primar obstetrică-ginecologie și Doctor în Medicină, cu peste 20 de ani de experiență dedicată sănătății femeii. A activat ca medic și cadru didactic la Spitalul Clinic Universitar de Obstetrică și Ginecologie „Elena Doamna” Iași și la UMF „Grigore T. Popa” Iași, are studii de specializare în ultrasonografie obstetricală și ginecologică și în histeroscopie și este membră a Societății de Obstetrică și Ginecologie din România. Este fondatoarea Clinicii Doctor Allia Dmour.
Dr. Elena Ciobanu este medic specialist endocrinologie, absolventă a UMF „Grigore T. Popa” Iași, cu supraspecializări în ecografie endocrinologică și puncția tiroidiană cu ac fin. Are peste 30.000 de consultații efectuate și o activitate dedicată patologiei tiroidiene, menopauzei, osteoporozei, obezității și infertilității de cauză endocrină.
Surse științifice
The North American Menopause Society. The 2022 hormone therapy position statement of The North American Menopause Society. Menopause. 2022;29(7):767–794.
Avis NE, Crawford SL, Greendale G, et al. Duration of menopausal vasomotor symptoms over the menopause transition. JAMA Intern Med. 2015;175(4):531–539.
National Institute for Health and Care Excellence. Menopause: identification and management (NG23). Actualizat în noiembrie 2024 și aprilie 2026.
ESHRE, ASRM, CRE-WHiRL, IMS Guideline Group on POI. Evidence-based guideline: premature ovarian insufficiency. 2024.
British Menopause Society. Management of unscheduled bleeding on hormone replacement therapy (HRT). Aprilie 2024.
Elimination of the Black Box Warning on Menopausal Hormone Therapy. Obstet Gynecol. 2026;147(5):642–646.
European Medicines Agency. Lynkuet (elinzanetant) — EPAR. Autorizat în UE pe 17 noiembrie 2025.
European Medicines Agency. Veoza (fezolinetant): risk of drug-induced liver injury — DHPC.
Disclaimer medical. Informațiile din acest articol au caracter educativ general și nu înlocuiesc consultația medicală. Indicația, alegerea schemei și monitorizarea terapiei de substituție hormonală se stabilesc individual, după evaluarea fiecărei paciente.
Comments