Polipul endometrial: ce este, cum se stabilește diagnosticul ecografic și tratamentul histeroscopic
- Dr. Allia Dmour
- 2 days ago
- 15 min read
Updated: 21 hours ago
Articol: Polipul endometrial: ce este, cum se stabilește diagnosticul ecografic și tratamentul histeroscopic
Autori:
Dr. Oana Neumann
Medic primar obstetrică-ginecologie · Competență Histeroscopie Diagnostică și Intervențională
Dr. Cezar Rotaru
Medic primar obstetrică-ginecologie · Competență Histeroscopie Diagnostică și Intervențională
Dr. Svetlana Beresteanu
Medic specialist obstetrică-ginecologie · Competență Histeroscopie Diagnostică și Intervențională
Coordonare clinică: Dr. Allia Dmour — Medic primar obstetrică-ginecologie, Competență Histeroscopie Diagnostică și Intervențională, Doctor în Științe Medicale
-Echipa medicală a Clinicii Doctor Allia Dmour, Iași-
Categorie: Ginecologie | Esențiale pentru Sănătatea Femeii
Timp estimat de lectură: 12 minute
Publicat: 2026 | Actualizat continuu conform ghidurilor internaționale
Polipul endometrial este una dintre cele mai frecvente patologii ale cavității uterine întâlnite în practica ginecologică modernă. Pentru multe paciente, descoperirea unui polip la o ecografie de rutină ridică întrebări firești: este periculos? trebuie operat? cum se face intervenția? Acest articol oferă răspunsuri clare, bazate pe ghidurile internaționale actuale și pe experiența clinicii noastre, atât pentru femeile aflate la vârsta reproductivă, cât și pentru cele de la perimenopauză și menopauză.
Ce este polipul endometrial
Polipul endometrial reprezintă o proliferare focală, benignă în majoritatea cazurilor, a glandelor și stromei endometriale, care formează o excrescență pediculată sau sesilă, acoperită de epiteliu endometrial și vascularizată printr-un ax fibrovascular central [1, 2]. Polipii pot fi unici sau multipli, pot avea dimensiuni de la câțiva milimetri până la formațiuni gigante care ocupă întreaga cavitate uterină, și se localizează cel mai frecvent la nivelul fundului uterin sau în zonele cornuale.
Din punct de vedere morfologic, polipii endometriali se clasifică în două categorii principale:
polipi pediculați – atașați de mucoasa uterină printr-un picior subțire, ceea ce îi face mai mobili și uneori responsabili de simptome prin protruzia prin canalul cervical;
polipi sesili – cu bază largă de implantare, fără picior bine delimitat.
Cât de frecvent este polipul endometrial
Prevalența polipilor endometriali variază între 7,8% și 34,9% în populația generală feminină, în funcție de metoda de diagnostic utilizată și de caracteristicile populației studiate [3, 4]. Frecvența crește semnificativ cu vârsta, atinge un vârf în decada a cincea de viață și rămâne ridicată la femeile aflate la postmenopauză [5]. La pacientele care se prezintă pentru investigarea infertilității, prevalența documentată histeroscopic poate ajunge la 32% [6], ceea ce subliniază importanța evaluării cavității uterine în orice plan terapeutic reproductiv.
În clasificarea internațională FIGO a cauzelor de sângerare uterină anormală – sistemul PALM-COEIN revizuit în 2018 – polipul endometrial reprezintă litera „P”, prima cauză structurală a hemoragiilor uterine anormale [7, 8].
Factori de risc
Etiopatogeneza polipilor endometriali este multifactorială, dar mecanismul central pare să fie stimularea estrogenică susținută a endometrului, neopozată sau dezechilibrată față de progesteron [9]. Factorii de risc identificați în literatură includ:
vârsta înaintată (în special peri- și postmenopauza);
obezitatea (factorul de risc modificabil cel mai puternic);
hipertensiunea arterială și diabetul zaharat;
terapia cu tamoxifen la pacientele cu cancer mamar;
terapia hormonală de substituție în postmenopauză administrată inadecvat;
sindromul ovarelor polichistice (SOPC);
inflamația cronică endometrială [9, 10, 11].
Cum se manifestă polipul endometrial
Tabloul clinic este variabil. Aproximativ o treime din polipii endometriali sunt complet asimptomatici și se descoperă întâmplător, la un control ginecologic de rutină sau la o ecografie efectuată pentru altă indicație. Atunci când există, simptomele cele mai frecvente sunt:
sângerări uterine anormale – sângerări intermenstruale, menstruații abundente sau prelungite (menoragie), spotting;
sângerări postmenopauzale – orice pierdere de sânge după instalarea menopauzei reprezintă un semnal de alarmă major și impune investigare imediată;
sângerări post-coitale – mai ales atunci când polipul a coborât prin canalul cervical;
infertilitate primară sau secundară – uneori polipul este descoperit în cadrul investigațiilor pentru tulburări de fertilitate;
leucoree persistentă sau, foarte rar, dureri pelvine.
De reținut: orice sângerare uterină apărută la postmenopauză trebuie investigată, indiferent de volum sau durată. Deși cauza este benignă în peste 90% din cazuri, ghidurile internaționale recomandă excluderea activă a unei patologii premaligne sau maligne [12].
Diagnosticul ecografic al polipului endometrial
Diagnosticul polipului endometrial se bazează pe imagistică și se confirmă prin examen histopatologic al țesutului excizat. Ecografia este pivotul evaluării inițiale.
Ecografia transvaginală – investigația de primă linie
Ecografia transvaginală (ETV) este examinarea de primă intenție în orice suspiciune de patologie endometrială, datorită accesibilității, costului redus, lipsei iradierii și valorii sale diagnostice [13]. La ETV, polipul endometrial apare tipic ca o formațiune ecogenă, omogenă, bine delimitată, situată în interiorul cavității uterine, care nu deformează linia endometrială externă și care păstrează interfața dintre endometru și miometru.
Caracteristici ecografice sugestive pentru polip endometrial, conform terminologiei standardizate a grupului International Endometrial Tumor Analysis (IETA) [14, 15]:
formațiune endometrială ecogenă focală, contrastând cu endometrul adiacent;
„bright edge” – o margine ecogenă subțire ce delimitează polipul de endometru;
aspect omogen, fără chisturi sau zone neregulate intralezionale;
la examinarea Doppler color, se evidențiază adesea un „feeding vessel sign” (semnul vasului hrănitor) – un singur vas dominant ce intră în polip și se ramifică în interior, element înalt sugestiv de polip [16, 17].
Sensibilitatea ETV pentru polipul endometrial variază în literatură între 0,62 și 0,80, iar specificitatea între 0,73 și 0,90 [13, 18]. Performanța diagnostică crește semnificativ atunci când examinarea este efectuată în prima fază a ciclului menstrual (zilele 5–10), când endometrul este subțire și permite vizualizarea optimă a leziunilor focale.
Sonohisterografia cu ser fiziologic (SIS / HIS)
Sonohisterografia cu ser fiziologic – sau ecografia cu contrast salin intracavitar – constă în instilarea unei cantități mici de ser fiziologic steril în cavitatea uterină prin intermediul unei canule fine, în timpul examinării ecografice transvaginale. Lichidul disociază pereții uterini și permite vizualizarea cu acuratețe înaltă a leziunilor intracavitare focale.
Performanța diagnostică a SIS pentru polipul endometrial este net superioară ETV simple: o meta-analiză a 11 studii a documentat o sensibilitate de 0,87 și o specificitate de 0,86 pentru SIS, comparativ cu 0,62 și 0,73 pentru ETV [13]. SIS este investigația optimă atunci când rezultatele ETV sunt echivoce sau când se suspectează coexistența unui mioma submucos cu polipi.
Ecografia 3D și Dopplerul color
Ecografia tridimensională (3D) și planul coronal reconstruit oferă o vizualizare panoramică a cavității uterine, fiind utilă în special pentru polipii localizați la nivelul cornurilor uterine sau pentru evaluarea relației polipului cu joncțiunea uterotubară. Dopplerul color și Dopplerul de putere completează evaluarea, ajutând la diferențierea polipului (vascularizație centrală, axială, ramificată) de un mioma submucos (vascularizație periferică) sau de o îngroșare endometrială difuză [16].
Limitele diagnosticului ecografic
Cu toate progresele tehnologice, diagnosticul ecografic rămâne un diagnostic de prezumție. Nicio metodă imagistică nu poate înlocui examenul histopatologic în excluderea unei eventuale leziuni premaligne sau maligne intrapolipoide. De aceea, ghidurile actuale ale Societății Canadiene de Obstetrică-Ginecologie (SOGC) – Ghidul nr. 447 din martie 2024 – și ale American Association of Gynecologic Laparoscopists (AAGL) confirmă că histeroscopia cu biopsie ghidată este standardul de aur diagnostic pentru polipii endometriali [19, 20].
De ce este nevoie ca polipul să fie îndepărtat
Decizia de a îndepărta un polip endometrial ține seama de mai mulți factori: simptomatologia, statutul menopauzal, dimensiunea, dorința de fertilitate, prezența factorilor de risc oncologici și caracteristicile ecografice ale leziunii. Există patru argumente principale pentru polipectomie.
1. Diagnostic histopatologic – excluderea malignității
Acesta este motivul cel mai important. Polipul endometrial nu poate fi clasificat ca benign exclusiv pe baza imagisticii – diagnosticul cert se stabilește numai prin examen histopatologic al întregii leziuni excizate. O meta-analiză majoră realizată de Sasaki și colaboratorii, care a inclus 21.057 de paciente cu polipi endometriali, a documentat o prevalență globală a leziunilor premaligne și maligne de aproximativ 3,4% [21]. Datele agregate dintr-o analiză sistematică ulterioară pe 11.204 paciente confirmă că riscul de malignitate crește semnificativ după menopauză (raport de șanse 5,63 față de premenopauză) [22].
Ratele de transformare premalignă/malignă raportate în literatură sunt:
circa 1,1% la femeile aflate în premenopauză;
între 3,4% și 5% la femeile aflate în postmenopauză [21, 23];
5,14% la pacientele simptomatice versus 1,89% la asimptomatice [24].
2. Identificarea factorilor de risc oncologic
Riscul de transformare malignă crește în prezența unor factori clinici asociați [21, 22, 25]:
vârsta înaintată;
statutul de postmenopauză (în special cu sângerare);
dimensiunea polipului peste 15–18 mm;
obezitatea, hipertensiunea, diabetul zaharat;
terapia cu tamoxifen;
istoricul personal de cancer mamar, ovarian sau colorectal;
sindromul ovarelor polichistice cu istoric îndelungat de anovulație.
La pacientele care cumulează acești factori, polipectomia capătă un caracter prudențial cert.
3. Rezolvarea simptomelor
La femeile cu sângerări uterine anormale, polipectomia histeroscopică ameliorează semnificativ simptomatologia într-o proporție semnificativă a cazurilor. Calitatea vieții se îmbunătățește vizibil prin dispariția spottingului intermenstrual, normalizarea fluxului menstrual și încetarea sângerărilor postmenopauzale [19, 20].
4. Impactul asupra fertilității
La pacientele cu infertilitate, dovezile sunt clare. Studiul randomizat controlat al lui Pérez-Medina și colaboratorii, publicat în Human Reproduction, a inclus 215 femei infertile cu polipi diagnosticați ecografic care urmau să efectueze inseminare intrauterină (IIU). Rata cumulată de sarcină după patru cicluri de IIU a fost 51,4% în grupul polipectomiei histeroscopice versus 25,4% în grupul de control (RR 2,1; IC 95% 1,5–2,9; p<0,001) [26]. Studii ulterioare au confirmat beneficiul polipectomiei la pacientele care urmează să efectueze fertilizare in vitro (FIV/ICSI), atât pe rata sarcinilor clinice, cât și pe cea a nașterilor cu copii vii [27, 28].
Mecanismele prin care polipul interferează cu fertilitatea includ obstrucția mecanică a transportului spermatic și a implantării, inflamația endometrială locală, modificările expresiei moleculelor de receptivitate endometrială (HOXA10, HOXA11) și creșterea producției de glicodelină, o glicoproteină care inhibă activitatea celulelor natural killer și alterează receptivitatea endometrială [29].
Când se poate aborda conservator
Ghidurile AAGL și SOGC acceptă o conduită expectativă pentru polipii mici (sub 10 mm), asimptomatici, la femei aflate în premenopauză, fără factori de risc oncologici și fără probleme de fertilitate. În aceste cazuri, până la 25% dintre polipi pot involua spontan într-un interval de 6–12 luni [19, 20, 30]. Decizia se ia individualizat, după o discuție echilibrată medic-pacientă.
Histeroscopia – standardul momentului pentru tratamentul polipului endometrial
Ghidurile internaționale actuale – AAGL Practice Guidelines (2012), ACOG Committee Opinion privind utilizarea histeroscopiei (2020), SOGC Guideline No. 447 (martie 2024) și British Fertility Society Policy and Practice Guideline (2026) – converg asupra unui aspect: polipectomia histeroscopică ghidată vizual reprezintă standardul momentului pentru tratamentul polipilor endometriali [19, 20, 31, 32].
Ce este histeroscopia operatorie
Histeroscopia este o procedură minim invazivă prin care se introduce un endoscop subțire (3–9 mm), echipat cu cameră video și fibră optică, prin canalul cervical, până în cavitatea uterină. Cavitatea este distensionată cu un lichid (ser fiziologic sau soluție specifică), care permite vizualizarea directă a endometrului și efectuarea procedurii sub control vizual continuu.
Există mai multe tehnici de polipectomie histeroscopică, cu eficacitate echivalentă conform datelor din literatură [20]:
rezecția cu ansă electrică monopolară sau bipolară – tehnica clasică, folosită pentru polipii mari;
morcelarea histeroscopică mecanică – folosește un dispozitiv tubular rotativ care excizează simultan țesutul și îl extrage prin aspirație;
secționarea cu foarfece sau pensă histeroscopică – tehnica preferată pentru polipii mici, în regim ambulator;
vaporizarea cu electrod bipolar – pentru polipii baseu situați.
Indiferent de tehnică, întreaga formațiune trebuie excizată complet, inclusiv baza de implantare, iar fragmentele excizate trebuie trimise în totalitate la examen histopatologic.
De ce histeroscopia este superioară chiuretajului orb
Dilatația și chiuretajul „orb” (D&C) nu permit confirmarea vizuală a îndepărtării complete [33]. Histeroscopia oferă în plus:
vizualizare directă, în timp real, a întregii cavități uterine;
posibilitatea de a localiza polipii inclusiv la nivel cornual sau cervical;
excizie completă, controlată, cu marginile bazei vizibile;
biopsie țintită a endometrului adiacent dacă există suspiciune asociată;
documentare imagistică pre-, intra- și postoperatorie.
Pregătirea preoperatorie
Pregătirea pentru polipectomia histeroscopică include:
consultația preoperatorie cu evaluarea factorilor de risc anestezic;
analize uzuale (hemoleucogramă, coagulogramă, glicemie, examen de urină);
testul Babeș-Papanicolau actualizat și examenul bacteriologic vaginal;
programarea intervenției, pe cât posibil, în prima fază a ciclului menstrual (zilele 5–10), când endometrul este subțire;
post alimentar de minimum 6 ore preoperator.
În clinica noastră, intervenția se efectuează cu anestezie generală de scurtă durată sau, pentru cazuri selecționate (polipi mici, paciente compliante), în regim de „office hysteroscopy” cu analgezie minimă.
Recuperarea postoperatorie
Polipectomia histeroscopică este o intervenție de zi – pacienta rămâne în clinică pentru câteva ore postoperator și pleacă acasă în aceeași zi. Recomandările uzuale postoperator includ:
repaus relativ pentru 24–48 de ore;
evitarea contactelor sexuale, a tampoanelor intravaginale și a băilor în cadă pentru 7–14 zile;
sângerări vaginale ușoare, sub formă de spotting, sunt normale pentru câteva zile;
reluarea activității profesionale uzuale în 1–3 zile;
control postoperator la 2–4 săptămâni, cu interpretarea rezultatului histopatologic și stabilirea conduitei ulterioare.
Riscuri și complicații
Polipectomia histeroscopică este o procedură cu profil de siguranță foarte favorabil. Rata complicațiilor majore raportată în literatură este sub 1%. Complicațiile posibile includ [20]:
perforația uterină (sub 1%);
sângerarea intra- sau postoperatorie semnificativă (rar);
sindromul de absorbție lichidiană (foarte rar, în special cu mediile distensive non-electrolitice);
infecția pelvină (rar, sub 1%);
recurența polipului (5–15% în câțiva ani, mai frecvent dacă există factori de risc neabordați).
Atunci când este efectuată de un medic cu experiență histeroscopică solidă, într-o clinică dotată corespunzător, polipectomia histeroscopică oferă un raport beneficiu-risc excelent.
Soluțiile integrate ale Clinicii Doctor Allia Dmour
Clinica Doctor Allia Dmour din Iași oferă un parcurs complet, integrat, pentru pacientele cu suspiciune de polip endometrial sau cu polip diagnosticat. Echipa noastră multidisciplinară asigură:
Consultația ginecologică completă, cu anamneză detaliată, examen clinic și interpretarea simptomatologiei în context individualizat;
ecografie transvaginală de înaltă rezoluție și ecografie 3D, efectuate cu ecografe Voluson GE de ultimă generație, oferind o evaluare imagistică precisă;
sonohisterografie cu ser fiziologic atunci când acuratețea ecografiei standard este insuficientă, efectuate cu ecografe Voluson GE de ultimă generație cu soft dedicat;
histeroscopie diagnostică și intervențională, efectuată de medici cu atestate de studii complementare în Histeroscopie Intervențională și Diagnostică;
serviciu chirurgical și ATI propriu, dotat pentru intervenții ginecologice cu anestezie specializată, cu echipă proprie de medici anesteziști și supraveghere postintervenție atentă;
examen histopatologic al pieselor excizate prin parteneriat cu laboratoare acreditate;
monitorizare postoperatorie și plan personalizat de prevenție a recurenței, inclusiv evaluare endocrinologică acolo unde este indicată (consultația de ginecologie endocrinologică).
Pentru pacientele care prezintă factori de risc metabolici (obezitate, sindromul ovarelor polichistice), echipa noastră asigură o evaluare integrată ginecologică-endocrinologică, esențială pentru reducerea riscului de recurență a polipilor și a altor patologii endometriale.
Întrebări frecvente despre polipul endometrial
Polipul endometrial este același lucru cu un fibrom uterin? Nu. Polipul endometrial provine din mucoasa uterină (endometru) și este o formațiune moale, vascularizată central. Fibromul uterin (leiomiomul) provine din mușchiul uterin (miometru), are consistență fermă și o vascularizație periferică. Cele două entități sunt diferite atât ca origine, cât și ca evoluție și management, deși ambele pot cauza sângerări uterine anormale.
Polipul endometrial este cancer? În marea majoritate a cazurilor, polipul endometrial este o leziune benignă. Riscul global de transformare premalignă sau malignă este de circa 3%, dar crește la femeile aflate la postmenopauză cu sângerare (până la 5%). De aceea, examenul histopatologic al întregii leziuni excizate este esențial pentru confirmarea naturii benigne.
Polipul endometrial poate dispărea de la sine? Da, până la 25% din polipii mici (sub 10 mm), asimptomatici, descoperiți la femei aflate în premenopauză, pot involua spontan într-un interval de 6–12 luni. Pentru polipii simptomatici, polipii peste 10 mm și pentru toți polipii descoperiți la postmenopauză, ghidurile internaționale recomandă îndepărtarea chirurgicală.
De ce se recomandă mai mult histeroscopia decât chiuretajul „obișnuit” pentru polip? Pentru că histeroscopia permite vizualizarea directă, excizia controlată a polipului împreună cu baza acestuia și certitudinea unei rezecții complete.
Cât durează intervenția histeroscopică pentru polipectomie? Polipectomia histeroscopică durează în medie 15–30 de minute, în funcție de dimensiunea, numărul și localizarea polipilor. Pacienta este internată pentru câteva ore în clinica noastră și pleacă acasă în aceeași zi.
Pot rămâne însărcinată după polipectomia histeroscopică? Da. Pentru pacientele cu infertilitate, îndepărtarea histeroscopică a polipilor crește semnificativ ratele de sarcină – atât în concepție spontană, cât și în cadrul tratamentelor de reproducere asistată. Studiile randomizate controlate documentează creșterea ratei cumulative de sarcină după inseminare intrauterină de la circa 25% la peste 50%. Este recomandată o pauză de 1–2 cicluri menstruale după intervenție, înainte de a încerca o sarcină.
Polipul endometrial poate apărea din nou după polipectomie? Da, există un risc de recurență de aproximativ 5–15% într-un interval de câțiva ani. Riscul este mai ridicat la pacientele cu factori de risc nemodificați – obezitate, hipertensiune, terapie cu tamoxifen, sindromul ovarelor polichistice. De aceea, monitorizarea anuală ecografică postoperatorie este importantă, mai ales la grupurile de risc.
Histeroscopia doare? Polipectomia histeroscopică se efectuează în clinica noastră cu anestezie generală de scurtă durată, astfel încât pacienta nu simte niciun fel de durere intraoperator. Postoperator, disconfortul este minim, comparabil cu o crampă menstruală ușoară, ușor de controlat cu analgezice uzuale.
Despre autorii articolului
Dr. Oana Neumann |
Medic primar obstetrică-ginecologie · Competență Histeroscopie Intervențională și Diagnostică |
Absolventă a Facultății de Medicină, UMF "Gr. T. Popa" Iași · Peste 25 de ani de experiență profesională |
Competențe: Medicină Materno-Fetală, Ultrasonografie Obstetricală și Ginecologică, Colposcopie și Histeroscopie Intervențională și Diagnostică, Uroginecologie, Tratamentul Infertilității și Reproducere Umană Asistată |
Dr. Cezar Rotaru |
Medic primar obstetrică-ginecologie · Competență Histeroscopie Intervențională și Diagnostică |
Absolvent al Facultății de Medicină, UMF "Gr. T. Popa" Iași · Peste 25 de ani de experiență profesională |
Competențe: Chirurgie Laparoscopică Ginecologică, Medicină Materno-Fetală, Ultrasonografie Obstetricală și Ginecologică, Histeroscopie Intervențională și Diagnostică, Tratamentul Infertilității și Reproducere Umană Asistată |
Dr. Svetlana Beresteanu |
Medic specialist obstetrică-ginecologie · Competență Histeroscopie Intervențională și Diagnostică |
Absolventă a Facultății de Medicină din cadrul Universității de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu” Chișinău · Atenție specială pentru chirurgia ginecologică și patologiile cavității uterine. |
Competențe: Ultrasonografie Obstetricală și Ginecologică, Histeroscopie Intervențională și Diagnostică, Colposcopie |
Programare și contact
Dacă ați primit la o ecografie diagnosticul de polip endometrial sau dacă aveți simptome sugestive – sângerări intermenstruale, sângerări postmenopauzale, menstruații abundente, dificultăți în obținerea unei sarcini – vă invităm să programați o consultație în cadrul Clinicii Doctor Allia Dmour. Echipa noastră vă va oferi o evaluare completă, un plan de investigații personalizat și, dacă este necesar, soluția chirurgicală minim invazivă potrivită cazului dumneavoastră.
📍 Bd. Carol I nr. 48, Iași 📞 0747 619 919 | 0371 371 381 📧 office@allia-ginecologie.com 🌐 allia-ginecologie.com 🕒 Program: luni–vineri 08:30–18:00, sâmbătă 08:30–12:30
Disclaimer medical
Acest articol are caracter strict informativ și educațional și nu înlocuiește consultația medicală individualizată, diagnosticul clinic și recomandările medicului curant. Deciziile terapeutice trebuie luate exclusiv în urma evaluării medicale directe, ținând cont de particularitățile fiecărei paciente. Pentru orice simptom sau suspiciune de patologie ginecologică, vă rugăm să vă adresați medicului specialist.
Bibliografie
Nijkang NP, Anderson L, Markham R, Manconi F. Endometrial polyps: Pathogenesis, sequelae and treatment. SAGE Open Med. 2019;7:2050312119848247. doi:10.1177/2050312119848247
Sahoo SS, Aguilar M, Xu Y, et al. Endometrial polyps are non-neoplastic but harbor epithelial mutations in endometrial cancer drivers at low allelic frequencies. Mod Pathol. 2022;35(11):1702–1712. doi:10.1038/s41379-022-01124-5
Dreisler E, Stampe Sorensen S, Ibsen PH, Lose G. Prevalence of endometrial polyps and abnormal uterine bleeding in a Danish population aged 20–74 years. Ultrasound Obstet Gynecol. 2009;33(1):102–108. doi:10.1002/uog.6259
Hassa H, Tekin B, Senses T, Kaya M, Karatas A. Are the site, diameter, and number of endometrial polyps related with symptomatology? Am J Obstet Gynecol. 2006;194(3):718–721. doi:10.1016/j.ajog.2005.08.060
Lieng M, Istre O, Qvigstad E. Treatment of endometrial polyps: a systematic review. Acta Obstet Gynecol Scand. 2010;89(8):992–1002. doi:10.3109/00016349.2010.493196
Hinckley MD, Milki AA. 1000 office-based hysteroscopies prior to in vitro fertilization: feasibility and findings. JSLS. 2004;8(2):103–107.
Munro MG, Critchley HOD, Broder MS, Fraser IS; FIGO Working Group on Menstrual Disorders. FIGO classification system (PALM-COEIN) for causes of abnormal uterine bleeding in nongravid women of reproductive age. Int J Gynaecol Obstet. 2011;113(1):3–13. doi:10.1016/j.ijgo.2010.11.011
Munro MG, Critchley HOD, Fraser IS; FIGO Menstrual Disorders Committee. The two FIGO systems for normal and abnormal uterine bleeding symptoms and classification of causes of abnormal uterine bleeding in the reproductive years: 2018 revisions. Int J Gynaecol Obstet. 2018;143(3):393–408. doi:10.1002/ijgo.12666
Indraccolo U, Di Iorio R, Matteo M, Corona G, Greco P, Indraccolo SR. The pathogenesis of endometrial polyps: a systematic semi-quantitative review. Eur J Gynaecol Oncol. 2013;34(1):5–22.
Reslova T, Tosner J, Resl M, Kugler R, Vavrova I. Endometrial polyps. A clinical study of 245 cases. Arch Gynecol Obstet. 1999;262(3-4):133–139. doi:10.1007/s004040050240
Cohen I. Endometrial pathologies associated with postmenopausal tamoxifen treatment. Gynecol Oncol. 2004;94(2):256–266. doi:10.1016/j.ygyno.2004.03.048
ACOG Committee Opinion No. 734: The Role of Transvaginal Ultrasonography in Evaluating the Endometrium of Women With Postmenopausal Bleeding. Obstet Gynecol. 2018;131(5):e124–e129. doi:10.1097/AOG.0000000000002631
Bittencourt CA, Dos Santos Simões R, Bernardo WM, et al. Comparison of diagnostic accuracy of saline infusion sonohysterography, transvaginal sonography, and hysteroscopy in evaluating the endometrial polyps in women with abnormal uterine bleeding: a systematic review and meta-analysis. Wideochir Inne Tech Maloinwazyjne. 2020;15(1):17–23. doi:10.5114/wiitm.2019.88784
Leone FPG, Timmerman D, Bourne T, et al. Terms, definitions and measurements to describe the sonographic features of the endometrium and intrauterine lesions: a consensus opinion from the International Endometrial Tumor Analysis (IETA) group. Ultrasound Obstet Gynecol. 2010;35(1):103–112. doi:10.1002/uog.7487
Van den Bosch T, Verbakel JY, Valentin L, et al. Typical ultrasound features of various endometrial pathologies described using International Endometrial Tumor Analysis (IETA) terminology in women with abnormal uterine bleeding. Ultrasound Obstet Gynecol. 2021;57(1):164–172. doi:10.1002/uog.22109
Timmerman D, Verguts J, Konstantinovic ML, et al. The pedicle artery sign based upon Doppler ultrasonography is useful for the diagnosis of endometrial polyps. Ultrasound Obstet Gynecol. 2003;22(2):166–171. doi:10.1002/uog.203
Sanin-Ramirez D, Carriles I, Graupera B, et al. Two-dimensional transvaginal sonography vs saline contrast sonohysterography for diagnosing endometrial polyps: systematic review and meta-analysis. Ultrasound Obstet Gynecol. 2020;56(4):506–515. doi:10.1002/uog.22161
Vroom AJ, Timmermans A, Bongers MY, et al. Diagnostic accuracy of saline contrast sonohysterography in detecting endometrial polyps in women with postmenopausal bleeding: systematic review and meta-analysis. Ultrasound Obstet Gynecol. 2019;54(1):28–34. doi:10.1002/uog.20229
Bougie O, Randle E, Thurston J, Magee B, Warshafsky C, Rittenberg D. Guideline No. 447: Diagnosis and Management of Endometrial Polyps. J Obstet Gynaecol Can. 2024;46(3):102402. doi:10.1016/j.jogc.2024.102402
American Association of Gynecologic Laparoscopists. AAGL Practice Report: Practice Guidelines for the Diagnosis and Management of Endometrial Polyps. J Minim Invasive Gynecol. 2012;19(1):3–10. doi:10.1016/j.jmig.2011.09.003
Sasaki LMP, Andrade KRC, Figueiredo ACMG, Wanderley MDS, Pereira MG. Factors Associated with Malignancy in Hysteroscopically Resected Endometrial Polyps: A Systematic Review and Meta-Analysis. J Minim Invasive Gynecol. 2018;25(5):777–785. doi:10.1016/j.jmig.2018.02.004
Uglietti A, Buggio L, Farella M, et al. The risk of malignancy in uterine polyps: A systematic review and meta-analysis. Eur J Obstet Gynecol Reprod Biol. 2019;237:48–56. doi:10.1016/j.ejogrb.2019.04.009
Sasaki LMP, et al. Risks of Malignancy among 11,204 Patients with Endometrial Polyp: A Systematic Review and Meta-analysis. J Minim Invasive Gynecol. 2024 (publicat online). PMC11936404
Lee SC, Kaunitz AM, Sanchez-Ramos L, Rhatigan RM. The oncogenic potential of endometrial polyps: a systematic review and meta-analysis. Obstet Gynecol. 2010;116(5):1197–1205. doi:10.1097/AOG.0b013e3181f74864
Lu L, Luo J, Deng J, Huang C, Li C. Polycystic ovary syndrome is associated with a higher risk of premalignant and malignant endometrial polyps in premenopausal women: a retrospective study in a tertiary teaching hospital. BMC Womens Health. 2023;23(1):127.
Pérez-Medina T, Bajo-Arenas J, Salazar F, et al. Endometrial polyps and their implication in the pregnancy rates of patients undergoing intrauterine insemination: a prospective, randomized study. Hum Reprod. 2005;20(6):1632–1635. doi:10.1093/humrep/deh822
Lőrincz J, Molnár S, Jakab A, Herman T, Jashanjeet S, Török P. The effect of localization and histological verification of endometrial polyps on infertility. Arch Gynecol Obstet. 2019;300(1):217–221. doi:10.1007/s00404-019-05155-3
Mouhayar Y, Yin O, Mumford SL, Segars JH. Hysteroscopic Polypectomy Prior to Infertility Treatment: A Cost Analysis and Systematic Review. Eur J Obstet Gynecol Reprod Biol. 2017;213:107–115. doi:10.1016/j.ejogrb.2017.04.025
Ben-Nagi J, Miell J, Mavrelos D, Naftalin J, Lee C, Jurkovic D. Endometrial implantation factors in women with submucous uterine fibroids. Reprod Biomed Online. 2010;21(5):610–615. doi:10.1016/j.rbmo.2010.06.039
Lieng M, Istre O, Sandvik L, Qvigstad E. Prevalence, 1-year regression rate, and clinical significance of asymptomatic endometrial polyps: cross-sectional study. J Minim Invasive Gynecol. 2009;16(4):465–471. doi:10.1016/j.jmig.2009.04.005
American College of Obstetricians and Gynecologists. The Use of Hysteroscopy for the Diagnosis and Treatment of Intrauterine Pathology: ACOG Committee Opinion, Number 800. Obstet Gynecol. 2020;135(3):e138–e148. doi:10.1097/AOG.0000000000003712
De Silva PM, Smith PP, Cooper NAM, Clark TJ. Management of endometrial polyps in fertility: British Fertility Society policy and practice guideline. Hum Fertil (Camb). 2026 (in press). doi:10.1080/14647273.2026.2633925
Bettocchi S, Ceci O, Vicino M, Marello F, Impedovo L, Selvaggi L. Diagnostic inadequacy of dilatation and curettage. Fertil Steril. 2001;75(4):803–805. doi:10.1016/s0015-0282(00)01792-1
Articol publicat de Clinica Doctor Allia Dmour – Bd. Carol I nr. 48, Iași | www.allia-ginecologie.com | © 2026
Comments