Histerectomia: ghid medical despre indicații, tehnici chirurgicale, recuperare și viața după intervenție | Conf. Univ. Dr. Maricica Păvăleanu și Dr. Cezar Rotaru

Articol: Histerectomia -  una dintre cele mai frecvente intervenții chirurgicale ginecologice majore. Redăm, în cele ce urmează, o privire de ansamblu asupra indicațiilor, tipurilor de histerectomie, căilor de abord chirurgical, recuperării și a vieții după intervenție.

Autori:

Conf. Univ. Dr. Maricica Păvăleanu

Medic primar obstetrică-ginecologie, Conferențiar universitar, Doctor în Științe Medicale

Dr. Cezar Rotaru

Medic primar obstetrică-ginecologie, atestat în Chirurgie Laparoscopică Ginecologică

-Echipa medicală a Clinicii Doctor Allia Dmour, Iași-

Categorie: Ginecologie | Chirurgie ginecologică

Timp estimat de lectură: 12 minute

Publicat: 2026 | Actualizat continuu conform ghidurilor internaționale

Histerectomia — intervenția chirurgicală de îndepărtare a uterului — este una dintre cele mai frecvent efectuate operații ginecologice majore din lume. Pentru multe femei, este o decizie medicală importantă, încărcată de întrebări legitime: când este cu adevărat necesară, ce alternative există, cum se desfășoară, cum decurge recuperarea și ce se schimbă în viața de după.

Acest articol oferă o privire de ansamblu medicală, riguroasă și echilibrată, asupra histerectomiei. Scopul nu este de a recomanda sau de a descuraja intervenția, ci de a oferi informația corectă pe baza căreia o pacientă, împreună cu medicul ei, poate lua o decizie informată. Informațiile sunt fundamentate pe ghidurile și literatura de specialitate ale unor organizații de referință — American College of Obstetricians and Gynecologists (ACOG), Royal College of Obstetricians and Gynaecologists (RCOG), Cochrane și jurnale internaționale de impact.

O precizare esențială de la început: histerectomia este o intervenție chirurgicală majoră care se efectuează exclusiv în unitățile spitalicești — de stat sau private — care dispun de infrastructură ATI (anestezie și terapie intensivă) dezvoltată și de posibilitatea de spitalizare continuă. Acest cadru nu este o formalitate, ci o condiție de siguranță, despre care detaliem mai jos.

Ce este histerectomia

Histerectomia este intervenția chirurgicală prin care se îndepărtează uterul. În funcție de patologia tratată și de situația clinică, intervenția poate avea o întindere diferită, iar uneori se asociază cu îndepărtarea altor structuri pelvine.

Este important de înțeles, de la început, ce nu înseamnă histerectomia. Histerectomia înseamnă îndepărtarea uterului — și, după caz, a colului uterin. Ea nu presupune automat îndepărtarea ovarelor. Decizia privind ovarele este separată și se ia în funcție de vârstă, de patologie și de o evaluare individualizată a beneficiilor și riscurilor. Această distincție este una dintre cele mai importante surse de neînțelegere în rândul pacientelor și merită clarificată din prima consultație.

Tipurile de histerectomie după întinderea intervenției

În funcție de structurile îndepărtate, histerectomia se clasifică în mai multe tipuri:

Histerectomia totală — îndepărtarea uterului împreună cu colul uterin. Este cea mai frecventă variantă și are avantajul că elimină și necesitatea screeningului citologic cervical ulterior (la paciente fără patologie cervicală preexistentă).

Histerectomia subtotală (supracervicală) — îndepărtarea corpului uterin, cu păstrarea colului. Este o opțiune în cazuri selectate; pacienta trebuie să știe că, în această variantă, colul rămâne pe loc și necesită în continuare screening citologic periodic.

Histerectomia totală cu salpingectomie bilaterală — îndepărtarea uterului, a colului și a trompelor uterine. Îndepărtarea trompelor în timpul histerectomiei este astăzi frecvent recomandată, întrucât studiile sugerează un rol al acestora în originea unor cancere ovariene; gestul nu afectează funcția hormonală, deoarece nu vizează ovarele.

Histerectomia totală cu anexectomie bilaterală — îndepărtarea uterului, a colului, a trompelor și a ambelor ovare. Îndepărtarea ovarelor induce menopauza chirurgicală la o pacientă aflată încă în premenopauză, motiv pentru care această decizie se ia cu prudență deosebită (vezi secțiunea despre ovare).

Histerectomia radicală — o intervenție mult mai amplă, rezervată anumitor cancere ginecologice, care presupune îndepărtarea uterului împreună cu țesuturile de susținere din jur și, de regulă, a ganglionilor limfatici pelvini. Aceasta este o intervenție de chirurgie oncologică, cu indicații și o tehnică distincte.

Alegerea tipului de histerectomie este o decizie medicală individualizată, luată în funcție de diagnostic, de vârstă, de dorințele pacientei și de o discuție atentă a raportului beneficiu–risc.

Căile de abord chirurgical

Pe lângă întinderea intervenției, histerectomia se clasifică și după calea de abord — modul prin care se realizează tehnic operația. Aceasta este o distincție la fel de importantă, deoarece influențează durata recuperării, aspectul cicatricilor și confortul postoperator.

Histerectomia vaginală — uterul este îndepărtat pe cale naturală, prin vagin, fără incizie abdominală. Atunci când este fezabilă, această cale este considerată, conform datelor Cochrane, abordul de preferat, deoarece se asociază cu o recuperare mai rapidă și fără cicatrice abdominală. Fezabilitatea depinde însă de dimensiunea uterului, de mobilitatea lui și de patologia asociată.

Histerectomia laparoscopică (minim invazivă) — intervenția se realizează prin câteva incizii abdominale mici, prin care se introduc o cameră video și instrumentele chirurgicale. Permite o vizualizare excelentă a pelvisului, o recuperare rapidă, cicatrici minime și o spitalizare scurtă. Este o tehnică modernă, larg utilizată, care necesită însă dotare specifică și experiență chirurgicală corespunzătoare.

Histerectomia abdominală — intervenția se realizează printr-o incizie abdominală clasică. Rămâne necesară și pe deplin justificată în anumite situații: uter de dimensiuni mari, aderențe extinse, anumite afecțiuni maligne sau situații anatomice complexe. Recuperarea este mai lungă decât în cazul abordurilor minim invazive, dar, atunci când este indicată, este alegerea corectă din punct de vedere chirurgical.

Tendința chirurgiei ginecologice moderne este de a prefera, ori de câte ori este fezabil din punct de vedere medical, căile minim invazive — vaginală sau laparoscopică — pentru beneficiile lor de recuperare. Decizia finală privind calea de abord se ia însă întotdeauna individualizat: nu există o cale „cea mai bună" în mod absolut, ci o cale cea mai potrivită pentru fiecare caz în parte. Această alegere depinde de patologie, de anatomia pacientei, de antecedentele chirurgicale și de evaluarea preoperatorie completă.

Indicațiile histerectomiei

Histerectomia se efectuează pentru o gamă largă de afecțiuni, de la patologii benigne — care reprezintă majoritatea cazurilor — până la afecțiuni maligne. Principalele indicații sunt:

Fibroamele uterine (leiomioamele) — tumori benigne ale musculaturii uterine. Sunt una dintre cele mai frecvente indicații. Histerectomia este luată în considerare atunci când fibroamele sunt simptomatice — produc sângerări abundente, anemie, durere sau fenomene de compresiune — și atunci când alte tratamente nu au fost eficiente sau nu sunt potrivite.

Sângerările uterine anormale — menstruații excesiv de abundente sau prelungite, sângerări neregulate care afectează semnificativ calitatea vieții și care nu răspund la tratamentele medicamentoase sau la intervențiile conservatoare.

Endometrioza și adenomioza — în formele severe, invalidante, care nu răspund la alte tratamente, histerectomia (în special pentru adenomioză) poate fi o soluție eficientă.

Prolapsul genital — coborârea uterului și a pereților vaginali prin slăbirea structurilor de susținere ale planșeului pelvin. Histerectomia poate face parte din intervenția de corecție a prolapsului.

Afecțiunile preneoplazice și neoplazice — anumite leziuni precanceroase ale endometrului (hiperplazia endometrială atipică) și cancerele ginecologice (de col uterin, de corp uterin/endometru, de ovar) reprezintă indicații ferme. În aceste situații, histerectomia face parte dintr-un plan de tratament oncologic complex.

Durerea pelvină cronică — în cazuri selectate, atunci când durerea are o cauză uterină clar identificată și nu răspunde la alte abordări.

Anumite complicații obstetricale — situații rare, dar grave, în care histerectomia devine o intervenție salvatoare de viață.

Este esențial de subliniat că, pentru afecțiunile benigne, histerectomia nu este, de regulă, prima opțiune. Ea se ia în considerare atunci când opțiunile conservatoare au fost evaluate și fie nu sunt potrivite pentru cazul respectiv, fie nu au oferit rezultatul dorit.

Alternativele la histerectomie

O consultație corectă privind histerectomia include întotdeauna discuția alternativelor. În funcție de patologie și de obiectivele pacientei — în special dorința de a păstra fertilitatea — pot fi luate în considerare:

• tratamentele medicamentoase — hormonale sau nonhormonale, pentru controlul sângerărilor abundente sau al simptomelor;

• dispozitivul intrauterin cu eliberare de levonorgestrel — eficient în multe cazuri de sângerări abundente;

• chirurgia histeroscopică — îndepărtarea polipilor sau a fibroamelor submucoase, ori ablația endometrială, prin abord minim invaziv, pe căi naturale;

• miomectomia — îndepărtarea chirurgicală a fibroamelor cu păstrarea uterului, opțiune importantă pentru pacientele care doresc să păstreze fertilitatea;

• embolizarea arterelor uterine — o procedură de radiologie intervențională pentru tratamentul fibroamelor.

Niciuna dintre aceste alternative nu este universal valabilă; fiecare are indicațiile și limitele ei. Rolul consultației este de a stabili, prin evaluare clinică și investigații, care opțiune — conservatoare sau chirurgicală — corespunde cel mai bine situației medicale și obiectivelor pacientei. O histerectomie recomandată după epuizarea sau excluderea motivată a alternativelor este o decizie medicală solidă; o histerectomie propusă fără această analiză nu este.

Decizia privind ovarele

Una dintre cele mai importante discuții preoperatorii este cea privind soarta ovarelor. Așa cum am menționat, histerectomia nu presupune automat îndepărtarea ovarelor.

La o pacientă aflată în premenopauză, ovarele continuă să producă hormoni esențiali. Îndepărtarea lor induce o menopauză chirurgicală bruscă, cu posibile consecințe asupra sănătății cardiovasculare, osoase și a calității vieții. Din acest motiv, ghidurile actuale recomandă, în general, păstrarea ovarelor sănătoase la pacientele tinere care suferă o histerectomie pentru o afecțiune benignă, în absența unei indicații specifice de îndepărtare.

Pe de altă parte, există situații în care îndepărtarea ovarelor este justificată sau necesară — anumite afecțiuni ovariene, un risc genetic crescut de cancer ovarian (de exemplu, mutații BRCA), sau anumite contexte oncologice.

Decizia este, așadar, individualizată și se bazează pe o analiză atentă a beneficiilor și riscurilor, discutate în detaliu cu pacienta înainte de intervenție. Îndepărtarea trompelor uterine (salpingectomia), în schimb, nu afectează funcția hormonală și este frecvent recomandată ca gest de reducere a riscului.

Unde se efectuează histerectomia: cadrul de siguranță

Histerectomia este o intervenție chirurgicală majoră. Aceasta înseamnă că se efectuează exclusiv în unități spitalicești — de stat sau private — care îndeplinesc condiții stricte de siguranță:

Infrastructură ATI (anestezie și terapie intensivă) dezvoltată. Histerectomia se realizează sub anestezie generală sau regională, administrată și supravegheată de medicul anestezist. Prezența unei secții ATI funcționale asigură monitorizarea perioperatorie corespunzătoare și capacitatea de a gestiona, prompt și competent, orice situație care ar putea apărea în timpul sau după intervenție.

Posibilitatea de spitalizare continuă. După o histerectomie, pacienta necesită supraveghere medicală în regim de spitalizare continuă — pentru câteva zile, în funcție de calea de abord și de evoluție. Această perioadă permite monitorizarea atentă a recuperării imediate, controlul durerii, prevenirea și depistarea precoce a eventualelor complicații.

Bloc operator și dotare adecvate, echipă chirurgicală și de îngrijire experimentată, posibilitatea de investigații și de intervenție rapidă în caz de nevoie.

Acest cadru nu este o formalitate birocratică, ci esența siguranței pacientei. O intervenție de amploarea unei histerectomii nu poate și nu trebuie efectuată în afara unui mediu spitalicesc care oferă aceste garanții. Atunci când o histerectomie este indicată, pacienta este îndrumată și operată într-o astfel de unitate, în deplină siguranță.

Cum se desfășoară intervenția și recuperarea

Pregătirea preoperatorie include un set de investigații (analize de sânge, evaluare imagistică, consult preanestezic, alte investigații în funcție de caz), discuția detaliată a intervenției și semnarea consimțământului informat. Pacienta primește indicații precise privind pregătirea din zilele dinaintea operației.

Durata intervenției variază în funcție de calea de abord, de patologie și de complexitatea cazului, de regulă între una și câteva ore.

Recuperarea în spital durează, în general:

• aproximativ 1–2 zile pentru abordurile minim invazive (vaginal, laparoscopic);

• aproximativ 2–4 zile pentru histerectomia abdominală. Aceste intervale sunt orientative și se individualizează în funcție de evoluția fiecărei paciente.

Recuperarea la domiciliu continuă după externare:

• pentru abordurile minim invazive, revenirea la activitățile uzuale are loc, de regulă, în 2–4 săptămâni;

• pentru histerectomia abdominală, recuperarea completă poate dura 6–8 săptămâni.

Recomandări generale postoperatorii (personalizate de echipa medicală):

• evitarea efortului fizic intens și a ridicării de greutăți în perioada indicată;

• evitarea contactului sexual și a tampoanelor intravaginale până la permisiunea medicului (în general 6 săptămâni);

• reluarea treptată a activității, conform recomandărilor;

• respectarea programărilor de control postoperator;

• atenție la semnele care necesită contactarea medicului — febră, sângerare abundentă, durere intensă necontrolată, semne de infecție.

Riscuri și complicații posibile

Histerectomia este o intervenție cu un profil de siguranță bine stabilit, efectuată de rutină în întreaga lume. Ca orice intervenție chirurgicală majoră, comportă însă riscuri care trebuie cunoscute și discutate înainte de a lua decizia:

• sângerare care, rareori, poate necesita transfuzie;

• infecție — a plăgii operatorii, urinară sau pelvină;

• lezarea organelor vecine — vezică urinară, ureter, intestin — complicație rară, gestionabilă;

• complicații tromboembolice — prevenite prin măsuri profilactice perioperatorii;

• complicații legate de anestezie — rare, minimizate prin evaluarea preanestezică și prin supravegherea de specialitate;

• complicații ale plăgii — la abordul abdominal;

• aderențe postoperatorii;

• complicații pe termen lung — rare, în funcție de tipul de intervenție.

Tocmai pentru gestionarea optimă a acestor riscuri histerectomia se efectuează în mediul spitalicesc cu infrastructură ATI și spitalizare continuă descris mai sus. Selecția corectă a pacientelor, evaluarea preoperatorie riguroasă, tehnica chirurgicală adecvată și supravegherea postoperatorie atentă reduc semnificativ probabilitatea complicațiilor.

Viața după histerectomie

O parte importantă, dar adesea insuficient discutată, a deciziei privind histerectomia este viața de după intervenție. Câteva clarificări medicale esențiale:

Menstruația și fertilitatea. După histerectomie, menstruația încetează definitiv, iar pacienta nu mai poate purta o sarcină. Acesta este un aspect pe care pacientele aflate la vârstă reproductivă trebuie să îl înțeleagă pe deplin înainte de a decide; la pacientele care doresc să păstreze fertilitatea, alternativele de tratament conservator capătă o importanță prioritară.

Statutul hormonal și menopauza. Dacă ovarele sunt păstrate, ele continuă să producă hormoni, iar pacienta nu intră în menopauză din cauza histerectomiei — menopauza va surveni la momentul ei natural. Dacă ovarele sunt îndepărtate la o pacientă în premenopauză, se instalează menopauza chirurgicală, situație în care se discută opțiunile de management al simptomelor.

Viața sexuală. Pentru majoritatea femeilor, viața sexuală nu este afectată negativ pe termen lung; o parte dintre paciente raportează chiar o ameliorare, prin dispariția simptomelor care motivaseră intervenția (sângerări, durere). Reluarea contactului sexual se face după vindecarea completă, la recomandarea medicului.

Dimensiunea emoțională. Pentru unele femei, histerectomia are o încărcătură emoțională legată de percepția feminității sau a finalului capacității reproductive. Aceste sentimente sunt legitime și merită recunoscute. O consultație care lasă spațiu și acestor aspecte, nu doar celor strict tehnice, face parte dintr-o îngrijire de calitate.

Sănătatea pe termen lung. După histerectomie se mențin recomandările generale de sănătate — controale periodice, screening adaptat (inclusiv citologic, dacă a fost păstrat colul), un stil de viață echilibrat.

Despre autorii articolului

Conf. Univ. Dr. Maricica Păvăleanu este medic primar în specialitatea obstetrică-ginecologie și un reper al lumii medicale ieșene. A absolvit Facultatea de Medicină a Universității de Medicină și Farmacie „Gr. T. Popa" din Iași în anul 1980 și are 45 de ani de experiență profesională continuă. Este conferențiar universitar, a obținut titlul științific de Doctor în Științe Medicale și a pregătit generații la rând de medici. A obținut atestatele de studii complementare în Ultrasonografie Obstetricală și Ginecologică, Histeroscopie, Colposcopie, Uroginecologie și Managementul Serviciilor de Sănătate. Este apreciată pentru eleganță, modestie, empatie, răbdare și profesionalism, fiind respectată atât de paciente, cât și de colegii medici. În cadrul Clinicii Doctor Allia Dmour oferă consultații și tratamente ginecologice la nivel de expert, precum și monitorizarea completă a sarcinilor.

Dr. Cezar Rotaru este medic primar în specialitatea obstetrică-ginecologie, cu peste 25 de ani de experiență profesională. A absolvit Facultatea de Medicină a Universității de Medicină și Farmacie „Gr. T. Popa" din Iași. A obținut atestatele de studii complementare în Chirurgie Laparoscopică Ginecologică, Medicină Materno-Fetală, Ultrasonografie Obstetricală și Ginecologică, Histeroscopie Intervențională și Diagnostică, precum și în Tratamentul Infertilității și Reproducere Asistată. Competența sa în chirurgia laparoscopică ginecologică îl recomandă pentru abordările minim invazive ale patologiei ginecologice. În cadrul Clinicii Doctor Allia Dmour oferă pacientelor consultații la nivel de expert, monitorizarea completă a sarcinilor, precum și diagnosticarea și tratarea corectă a afecțiunilor ginecologice.

Ambii medici au o îndelungată experiență chirurgicală și o reputație profesională solidă în comunitatea medicală ieșeană, fundamentate pe rigoare, pe indicație medicală echilibrată și pe respectul față de pacientă.

Coordonare clinică: Dr. Allia Dmour — Medic primar obstetrică-ginecologie, Doctor în Științe Medicale, fondatoarea Clinicii Doctor Allia Dmour din Iași.

Abordarea Clinicii Doctor Allia Dmour în chirurgia ginecologică

La Clinica Doctor Allia Dmour realizăm intervenții chirurgicale ginecologice de amploare redusă și moderată în condiții de siguranță, cu evaluare corectă, indicație echilibrată și supraveghere atentă.

Deviza noastră este «Fără durere pentru paciente», iar orice intervenție sau investigație potențial dureroasă este efectuată doar cu anestezie, cu participarea și sub supravegherea medicului anestezist.

Intervențiile chirurgicale majore, precum histerectomia, se efectuează exclusiv în unități spitalicești — de stat sau private — care dispun de infrastructură ATI dezvoltată și de posibilitatea de spitalizare continuă. Pacientele evaluate în cadrul clinicii beneficiază de o consultație completă, de stabilirea corectă a indicației, de discutarea alternativelor și, atunci când histerectomia este necesară, de îndrumare către intervenția efectuată în acest cadru de siguranță, urmată de supravegherea postoperatorie corespunzătoare.

Această soluție tranzitorie ne permite să oferim un parcurs medical complet și coerent până la finalizarea proiectului spitalului privat aflat în construcție, în care toate specialitățile vor fi integrate sub un singur acoperiș instituțional, cu capacitate chirurgicală completă, inclusiv pentru cazurile cu componentă reconstructivă post-oncologică.

Programare și informații

Pentru o consultație ginecologică și o evaluare a cazului în Iași, ne puteți contacta:

📞 0747 619 919 sau 0371 371 381

📍 Bd. Carol I nr. 48, Iași

📧 office@allia-ginecologie.com

🌐 www.allia-ginecologie.com

Programul clinicii: Luni–Vineri 08:30–18:00 | Sâmbătă 08:30–12:30

Programați o consultație | Vedeți tarifele complete | Ginecologie | Chirurgie și ATI

Întrebări frecvente

Histerectomia înseamnă că mi se scot și ovarele?

Nu. Histerectomia înseamnă îndepărtarea uterului și, după caz, a colului uterin. Ovarele sunt structuri separate, iar decizia privind soarta lor se ia independent, în funcție de vârstă, de patologie și de o evaluare individualizată. La pacientele tinere, cu o afecțiune benignă și ovare sănătoase, ghidurile recomandă, în general, păstrarea ovarelor. Această distincție trebuie clarificată în detaliu la consultația preoperatorie.

Voi intra la menopauză după histerectomie?

Depinde de soarta ovarelor. Dacă ovarele sunt păstrate, ele continuă să producă hormoni, iar menopauza va surveni la momentul ei natural — histerectomia în sine nu o provoacă. Dacă ovarele sunt îndepărtate la o pacientă aflată în premenopauză, se instalează o menopauză chirurgicală. Menstruația, în schimb, încetează definitiv după orice histerectomie, deoarece uterul este cel care o produce.

Există alternative la histerectomie?

Da, în funcție de afecțiune. Pentru patologiile benigne există numeroase alternative: tratamente medicamentoase, dispozitivul intrauterin cu levonorgestrel, chirurgia histeroscopică, miomectomia (îndepărtarea fibroamelor cu păstrarea uterului), embolizarea arterelor uterine. O consultație corectă include întotdeauna discutarea acestor opțiuni. Histerectomia pentru o afecțiune benignă se ia în considerare, de regulă, atunci când alternativele nu sunt potrivite sau nu au oferit rezultatul dorit.

Care cale de abord este cea mai bună — vaginală, laparoscopică sau abdominală?

Nu există o cale „cea mai bună" în mod absolut, ci una cea mai potrivită pentru fiecare caz. Atunci când este fezabilă, calea vaginală este, conform datelor Cochrane, abordul de preferat, urmat de cel laparoscopic — ambele minim invazive, cu recuperare rapidă. Histerectomia abdominală rămâne însă pe deplin justificată în situații precum un uter de dimensiuni mari, aderențele extinse sau anumite afecțiuni maligne. Calea de abord se stabilește individual, după evaluarea preoperatorie completă.

Cât durează recuperarea după histerectomie?

Depinde de calea de abord. După abordurile minim invazive (vaginal, laparoscopic), spitalizarea durează în general 1–2 zile, iar revenirea la activitățile uzuale are loc în 2–4 săptămâni. După histerectomia abdominală, spitalizarea durează 2–4 zile, iar recuperarea completă poate dura 6–8 săptămâni. Aceste intervale sunt orientative și se individualizează în funcție de evoluția fiecărei paciente.

De ce histerectomia se face doar în spital cu secție ATI?

Pentru că este o intervenție chirurgicală majoră, efectuată sub anestezie, care necesită un cadru de siguranță complet. Infrastructura ATI (anestezie și terapie intensivă) asigură monitorizarea perioperatorie de specialitate și capacitatea de a gestiona prompt orice situație. Posibilitatea de spitalizare continuă permite supravegherea atentă a recuperării imediate. Acest cadru nu este o formalitate, ci esența siguranței pacientei — o histerectomie nu se efectuează în afara unui astfel de mediu spitalicesc.

Viața sexuală este afectată după histerectomie?

Pentru majoritatea femeilor, viața sexuală nu este afectată negativ pe termen lung. O parte dintre paciente raportează chiar o ameliorare, prin dispariția simptomelor care motivaseră intervenția — sângerări abundente, durere. Reluarea contactului sexual se face după vindecarea completă, de regulă la aproximativ 6 săptămâni, la recomandarea medicului.

Mai am nevoie de control ginecologic după histerectomie?

Da. Controalele ginecologice periodice rămân importante și după histerectomie. Dacă a fost păstrat colul uterin (histerectomie subtotală), screeningul citologic cervical trebuie continuat. Indiferent de tipul intervenției, evaluarea periodică a sănătății pelvine și generale face parte din îngrijirea corectă pe termen lung.

Histerectomia este o operație periculoasă?

Histerectomia este una dintre cele mai frecvente intervenții ginecologice majore, cu un profil de siguranță bine stabilit. Ca orice intervenție chirurgicală majoră, comportă riscuri — sângerare, infecție, lezarea organelor vecine, complicații tromboembolice sau de anestezie — dar acestea sunt rare. Selecția corectă a pacientelor, evaluarea preoperatorie riguroasă, tehnica adecvată, efectuarea într-un spital cu infrastructură ATI și supravegherea postoperatorie atentă reduc semnificativ probabilitatea complicațiilor.

Referințe medicale (selecție)

1. Committee on Practice Bulletins—Gynecology. ACOG Practice Bulletin: Choosing the Route of Hysterectomy for Benign Disease. Obstetrics & Gynecology, 2017; 129(6): e155-e159.

2. Aarts JWM, Nieboer TE, Johnson N, Tavender E, Garry R, Mol BWJ, Kluivers KB. Surgical approach to hysterectomy for benign gynaecological disease. Cochrane Database of Systematic Reviews, 2015; (8): CD003677.

3. Clarke-Pearson DL, Geller EJ. Complications of hysterectomy. Obstetrics & Gynecology, 2013; 121(3): 654-673.

4. Wright JD, Herzog TJ, Tsui J, et al. Nationwide trends in the performance of inpatient hysterectomy in the United States. Obstetrics & Gynecology, 2013; 122(2 Pt 1): 233-241.

5. Parker WH, Broder MS, Chang E, et al. Ovarian conservation at the time of hysterectomy and long-term health outcomes in the Nurses' Health Study. Obstetrics & Gynecology, 2009; 113(5): 1027-1037.

6. American College of Obstetricians and Gynecologists. Elective and Risk-Reducing Salpingectomy. ACOG Committee Opinion No. 774. Obstetrics & Gynecology, 2019; 133(4): e279-e284.

7. Royal College of Obstetricians and Gynaecologists. Management of Uterine Fibroids. RCOG Clinical Guidance.

8. Stewart EA. Uterine Fibroids. New England Journal of Medicine, 2015; 372(17): 1646-1655.

9. Lethaby A, Mukhopadhyay A, Naik R. Total versus subtotal hysterectomy for benign gynaecological conditions. Cochrane Database of Systematic Reviews, 2012; (4): CD004993.

10. Nieboer TE, Johnson N, Lethaby A, et al. Surgical approach to hysterectomy for benign gynaecological disease. Cochrane Database of Systematic Reviews (update).

11. Carlson KJ, Miller BA, Fowler FJ. The Maine Women's Health Study: I. Outcomes of hysterectomy. Obstetrics & Gynecology, 1994; 83(4): 556-565.

12. Moen MH, Rees M, Brincat M, et al. EMAS position statement: Managing the menopause in women with a past history of endometriosis. Maturitas, 2010; 67(1): 94-97.

13. ACOG. Alternatives to Hysterectomy in the Management of Leiomyomas. Practice Bulletin. Obstetrics & Gynecology.

14. Garry R, Fountain J, Mason S, et al. The eVALuate study: two parallel randomised trials of hysterectomy techniques. BMJ, 2004; 328(7432): 129.

Acest articol are caracter informativ general și nu înlocuiește consultul medical de specialitate. Pentru o evaluare individuală, vă rugăm programați o consultație. Materialul a fost redactat de Conf. Univ. Dr. Maricica Păvăleanu și Dr. Cezar Rotaru, medici primari obstetrică-ginecologie.