Bruxism și hipertrofia musculaturii maseterine: dimensiunea funcțională și cea estetică
- Dr. Allia Dmour
- 3 days ago
- 9 min read
Articol: Bruxism și hipertrofia musculaturii maseterine: dimensiunea funcțională și cea estetică
Autor: Echipa medicală a Clinicii Doctor Allia Dmour, Iași-
Categorie: Chirurgie plastică, estetică și microchirurgie reconstructivă
Timp estimat de lectură: 10 minute
Publicat: 2026 | Actualizat continuu conform ghidurilor internaționale
Pe scurt
Bruxismul reprezintă activitatea repetitivă a musculaturii masticatorii, manifestată prin încleștarea sau scrâșnitul dinților, în somn (bruxism nocturn) sau în stare de veghe (bruxism diurn). Solicitarea constantă a mușchiului maseter poate duce, în timp, la hipertrofia acestuia – o mărire de volum care are atât consecințe funcționale (dureri ale mușchilor masticatori, senzație de încordare, uzura dinților, disconfort la nivelul articulației temporo-mandibulare), cât și estetice (lățirea treimii inferioare a feței, cu aspect „pătrat" al conturului). Abordarea este, ideal, multidisciplinară: protejarea dinților (de regulă prin gutieră ocluzală), gestionarea factorilor declanșatori și, în cazuri selectate, injectarea de toxină botulinică tip A în mușchiul maseter, care îi reduce temporar contracția și volumul. La Clinica Doctor Allia Dmour, evaluarea individuală stabilește dacă această opțiune este potrivită și cum se integrează într-un plan mai amplu.
1. Ce este bruxismul
Bruxismul este o activitate repetitivă a mușchilor masticatori, caracterizată prin încleștarea (clenching) sau scrâșnitul (grinding) dinților, ori prin împingerea sau menținerea mandibulei într-o poziție de tensiune. Conform definițiilor de consens din literatura de specialitate, se descriu două manifestări principale:
Bruxismul de somn (nocturn) – apare în timpul somnului, fără ca persoana să fie conștientă de el; adesea este observat de partener sau semnalat de medicul stomatolog pe baza semnelor de uzură dentară.
Bruxismul de veghe (diurn) – constă, în special, în încleștarea dinților în stare de veghe, frecvent asociată cu perioade de concentrare sau de stres.
Bruxismul nu este, prin el însuși, întotdeauna o „boală": la persoanele sănătoase poate fi considerat mai degrabă un comportament. Devine relevant clinic atunci când produce consecințe – durere, uzură dentară, suprasolicitare musculară sau impact estetic.
2. Mușchiul maseter și rolul lui
Maseterul este unul dintre principalii mușchi ai masticației. Situat de fiecare parte a feței, între arcul zigomatic și unghiul mandibulei, el este responsabil de ridicarea mandibulei și de forța de mușcare.
Ca orice mușchi, maseterul răspunde la solicitare prin creșterea volumului. Tot așa cum un mușchi antrenat intens se dezvoltă, suprasolicitarea repetată din bruxism poate conduce, în timp, la hipertrofia maseterului – o mărire de volum a mușchiului.
Această hipertrofie are o dublă semnificație: una funcțională (mușchi suprasolicitat, dureros, încordat) și una estetică (modificarea conturului feței).
3. Dimensiunea funcțională: ce poate provoca bruxismul
Solicitarea cronică a musculaturii masticatorii poate fi asociată cu o serie de manifestări, cu intensitate variabilă de la o persoană la alta:
dureri sau senzație de încordare la nivelul obrajilor, al tâmplelor sau al mandibulei, adesea matinale;
oboseală a mușchilor masticatori;
dureri de cap de tip tensional;
uzura, fisurarea sau sensibilizarea dinților;
disconfort la nivelul articulației temporo-mandibulare (ATM);
uneori, limitarea sau disconfortul la deschiderea gurii.
Bruxismul poate fi influențat de mai mulți factori, printre care stresul și anxietatea, anumite tulburări de somn, consumul de cofeină, alcool sau fumatul, precum și anumite medicamente. Identificarea factorilor contributivi face parte din abordarea corectă.
4. Dimensiunea estetică: hipertrofia maseterină și conturul facial
Atunci când maseterul se dezvoltă semnificativ, treimea inferioară a feței se lățește, iar conturul facial capătă un aspect mai „pătrat" sau „pătrățos", în special la nivelul unghiului mandibulei. Pentru unele persoane, această modificare este percepută ca o disproporție a armoniei faciale.
Hipertrofia maseterină poate fi:
uni- sau bilaterală (de o singură parte sau de ambele părți, uneori asimetric);
izolată (fără simptome funcționale evidente) sau asociată unei suprasolicitări de tip bruxism.
Tocmai pentru că hipertrofia maseterină se află la intersecția dintre funcțional și estetic, evaluarea trebuie să țină cont de ambele dimensiuni, fără a le reduce una la cealaltă.
5. Cum se stabilește evaluarea
Evaluarea pornește de la istoricul medical și de la examinarea clinică:
discutarea simptomelor (durere, încordare, dureri de cap, scrâșnit semnalat de partener);
palparea și aprecierea volumului mușchiului maseter, în repaus și la încleștare;
evaluarea semnelor de uzură dentară (frecvent, în colaborare cu medicul stomatolog);
identificarea factorilor declanșatori (stres, somn, obiceiuri);
aprecierea componentei estetice (simetrie, proporții ale conturului facial inferior).
În anumite situații, pentru aprecierea obiectivă a grosimii mușchiului, pot fi utile investigații imagistice. Colaborarea dintre medicul stomatolog (pentru protecția dinților și a ocluziei) și medicul care realizează tratamentul injectabil este, adesea, cea mai potrivită cale.
6. Abordarea multidisciplinară a tratamentului
Tratamentul bruxismului și al hipertrofiei maseterine nu se rezumă la o singură intervenție. O abordare echilibrată poate include:
Componentă | Rol |
Gutiera ocluzală (gutiera de protecție) | Protejează dinții de uzură și redistribuie forțele; element de bază în bruxismul nocturn |
Gestionarea factorilor declanșatori | Reducerea stresului, igiena somnului, limitarea cofeinei/alcoolului |
Tehnici de relaxare și conștientizare | Utile mai ales în bruxismul de veghe |
Toxina botulinică tip A în maseter | Reduce temporar contracția și volumul mușchiului; opțiune pentru cazuri selectate |
Colaborarea cu medicul stomatolog | Evaluarea ocluziei, a uzurii dentare și a ATM |
Important de subliniat: gutiera ocluzală protejează dinții, dar nu „oprește" în sine activitatea musculară. Toxina botulinică reduce activitatea și volumul muscular, dar nu protejează direct dinții. Cele două abordări se pot completa, sub coordonare medicală.
7. Toxina botulinică tip A în mușchiul maseter
Injectarea de toxină botulinică tip A în maseter reduce temporar capacitatea de contracție a mușchiului. Pe de o parte, scade suprasolicitarea musculaturii masticatorii (efect funcțional); pe de altă parte, prin reducerea activității, mușchiul își diminuează treptat volumul (efect estetic, de îngustare a conturului facial inferior).
Câteva repere din literatura de specialitate:
Utilizarea toxinei botulinice pentru hipertrofia musculaturii masticatorii a fost descrisă încă din anii 1990.
Sintezele recente ale studiilor clinice arată că injectarea în maseter poate reduce forța de mușcare și poate ameliora simptomele asociate bruxismului, pe durata efectului.
În ceea ce privește volumul, studiile descriu o reducere a grosimii mușchiului maseter la câteva luni după injectare, proporțională, în general, cu doza și cu numărul de ședințe.
Aspect | Orientativ |
Instalarea efectului | progresiv, în decurs de aproximativ 1–2 săptămâni |
Reducerea volumului | devine vizibilă, de regulă, în câteva săptămâni până la câteva luni |
Durata efectului | de obicei câteva luni (variabil) |
Caracter | temporar, reversibil; procedura se poate repeta |
Dozele, numărul de puncte de injectare și ritmul ședințelor se stabilesc individual, de către medic, în funcție de volumul muscular, de simptome și de obiective. Procedura trebuie efectuată de un medic cu pregătire în tehnici injectabile, pentru a evita afectarea mușchilor învecinați și apariția unor asimetrii.
8. Cum decurge procedura injectabilă
Evaluarea și marcarea – medicul identifică, prin palpare la încleștare, zona cea mai voluminoasă a maseterului și marchează punctele de injectare, evitând marginile care ar putea afecta mușchii vecini.
Administrarea – cu un ac fin, toxina este injectată în câteva puncte, în profunzimea mușchiului.
Durata – procedura durează, de regulă, câteva minute pe fiecare parte.
Disconfortul – este, în general, minim.
Revenirea la activități – este, de obicei, imediată, cu respectarea recomandărilor post-procedură (evitarea masării zonei, a efortului intens și a căldurii excesive în primele ore).
9. Riscuri, reacții posibile și contraindicații
Reacțiile sunt, de regulă, ușoare și tranzitorii:
sensibilitate, roșeață sau mici echimoze la locul injectării;
senzație temporară de „oboseală" la masticație, mai ales în primele zile la mestecatul alimentelor dure;
mai rar, asimetrie tranzitorie a zâmbetului sau a conturului, dacă toxina difuzează către mușchii învecinați – motiv pentru care tehnica și experiența medicului sunt esențiale.
Contraindicații și situații care impun prudență:
Contraindicații | Necesită evaluare atentă |
Sarcină și alăptare | Tratament cu aminoglicozide sau alte medicamente ce interferează cu transmiterea neuromusculară |
Afecțiuni neuromusculare (ex. miastenia gravis, sindrom Eaton-Lambert) | Tulburări de coagulare sau tendință marcată la echimoze |
Hipersensibilitate la toxina botulinică | Infecție activă în zona de injectare |
Lista nu este exhaustivă. Indicația se stabilește individual, după consultație.
10. Așteptări realiste și caracterul temporar
Efectul toxinei botulinice este reversibil. Pe măsură ce funcția musculară se reface, activitatea și, treptat, volumul maseterului revin. De aceea, pentru menținerea rezultatului – funcțional și estetic – procedura poate fi repetată la intervalele recomandate de medic.
Bruxismul are adesea o componentă comportamentală și legată de stres sau de somn; toxina botulinică poate reduce consecințele musculare, dar nu înlocuiește abordarea factorilor declanșatori și protecția dentară. Cele mai bune rezultate se obțin într-un plan integrat, adaptat fiecărui pacient.
Întrebări frecvente
Ce este bruxismul? Bruxismul este activitatea repetitivă a musculaturii masticatorii, manifestată prin încleștarea sau scrâșnitul dinților, în somn (bruxism nocturn) sau în stare de veghe (bruxism diurn).
Ce este hipertrofia mușchiului maseter? Este mărirea de volum a mușchiului maseter, unul dintre principalii mușchi ai masticației. Poate apărea ca urmare a suprasolicitării repetate, de exemplu în bruxism.
Ce simptome poate provoca bruxismul? Bruxismul poate fi asociat cu dureri sau încordare la nivelul obrajilor, tâmplelor și mandibulei (adesea matinale), oboseală a mușchilor masticatori, dureri de cap tensionale, uzura dinților și disconfort la nivelul articulației temporo-mandibulare.
Cum afectează hipertrofia maseterină aspectul feței? Atunci când maseterul se dezvoltă, treimea inferioară a feței se lățește, iar conturul capătă un aspect mai „pătrat", în special la nivelul unghiului mandibulei.
Cum acționează toxina botulinică asupra mușchiului maseter? Toxina reduce temporar contracția mușchiului. Astfel scade suprasolicitarea musculaturii masticatorii și, în timp, se reduce volumul mușchiului, cu efect de îngustare a conturului facial inferior.
Tratamentul cu toxină botulinică este funcțional sau estetic? Poate fi ambele. Reducerea contracției ameliorează componenta funcțională (încordare, durere asociată), iar reducerea volumului are un efect estetic. Cele două dimensiuni sunt adesea legate.
Când se văd rezultatele? Efectul se instalează progresiv, de regulă în decurs de aproximativ 1–2 săptămâni. Reducerea de volum devine vizibilă în câteva săptămâni până la câteva luni.
Cât durează efectul? Efectul este temporar și se menține, de obicei, câteva luni, variind de la o persoană la alta. Procedura se poate repeta la intervalele recomandate de medic.
Toxina botulinică înlocuiește gutiera ocluzală? Nu. Gutiera protejează dinții de uzură, iar toxina botulinică reduce activitatea și volumul muscular. Cele două abordări se completează, sub coordonare medicală.
Voi putea mesteca normal după procedură? În general, da. Poate apărea o senzație temporară de „oboseală" la masticație în primele zile, mai ales la alimentele dure, care se remite ulterior.
Există riscul de asimetrie facială? Rar, dacă toxina difuzează către mușchii învecinați, poate apărea o asimetrie tranzitorie. De aceea, procedura trebuie efectuată de un medic cu pregătire în tehnici injectabile.
Cine nu este candidat pentru tratamentul cu toxină botulinică în maseter? Tratamentul este contraindicat în sarcină și alăptare, în afecțiuni neuromusculare, în caz de hipersensibilitate la toxina botulinică sau de infecție activă în zona de injectare.
Bruxismul se vindecă definitiv? Bruxismul are adesea o componentă comportamentală, legată de stres sau de somn. Tratamentul urmărește controlul consecințelor (musculare, dentare, estetice) și gestionarea factorilor declanșatori, mai degrabă decât o „vindecare" definitivă.
De ce este utilă o abordare multidisciplinară? Pentru că bruxismul afectează deopotrivă dinții, mușchii și, uneori, articulația temporo-mandibulară, iar componenta estetică se adaugă celei funcționale. Colaborarea dintre medicul stomatolog și medicul care realizează tratamentul injectabil oferă o îngrijire mai completă.
Programări și informații
Clinică | Clinica Doctor Allia Dmour |
Adresă | Bd. Carol I nr. 48, Iași, cod poștal 700503 |
Telefon | +40 747 619 919 / 0371 371 381 |
Website |
Dacă vă confruntați cu scrâșnitul sau încleștarea dinților, cu dureri ale musculaturii masticatorii sau cu o lățire a conturului facial inferior, o consultație de evaluare permite stabilirea unei abordări individualizate, integrate.
Articole conexe
Programați o consultație | Vedeți tarifele complete | Chirurgie plastică, estetică și microchirurgie reconstructivă
Bibliografie selectivă
Lobbezoo F, Ahlberg J, Raphael KG, et al. International consensus on the assessment of bruxism: report of a work in progress. J Oral Rehabil. 2018;45(11):837–844.
Lobbezoo F, Ahlberg J, Glaros AG, et al. Bruxism defined and graded: an international consensus. J Oral Rehabil. 2013;40(1):2–4.
Manfredini D, Ahlberg J, Winocur E, Lobbezoo F. Management of sleep bruxism in adults: a qualitative systematic literature review. J Oral Rehabil. 2015;42(11):862–874.
Moore AP, Wood GD. The medical management of masseteric hypertrophy with botulinum toxin type A. Br J Oral Maxillofac Surg. 1994.
Ågren M, Sahin C, Pettersson M. The effect of botulinum toxin injections on bruxism: a systematic review. J Oral Rehabil. 2020;47(3):395–402. doi:10.1111/joor.12914
De la Torre Canales G, Câmara-Souza MB, do Amaral CF, et al. Is there enough evidence to use botulinum toxin injections for bruxism management? A systematic literature review. Clin Oral Investig. 2017;21(3):727–734.
Sendra LA, Montez C, Vianna KC, Barboza EP. Effectiveness of botulinum toxin injection on bruxism: a systematic review and meta-analysis of randomized controlled trials. Aesthetic Plast Surg. 2023. doi:10.1007/s00266-023-03256-8
Fedorowicz Z, van Zuuren EJ, Schoones J. Botulinum toxin for the treatment of bruxism. Cochrane Database Syst Rev. 2017.
Al-Wayli H. Treatment of chronic pain associated with nocturnal bruxism with botulinum toxin: a prospective and randomized clinical study. J Clin Exp Dent. 2017;9(1):e112–e117.
Shim YJ, Lee MK, Kato T, et al. Effects of botulinum toxin on jaw motor events during sleep in sleep bruxism patients: a polysomnographic evaluation. J Clin Sleep Med. 2014;10(3):291–298.
Tinastepe N, Küçük BB, Oral K. Botulinum toxin for the treatment of bruxism. Cranio. 2015;33(4):292–299.
Kim HJ, Yum KW, Lee SS, et al. Effects of botulinum toxin type A on bilateral masseteric hypertrophy evaluated with computed tomographic measurement. Dermatol Surg. 2003;29(5):484–489.
Klein FH, Brenner FM, Sato MS, et al. Lower facial remodeling with botulinum toxin type A for the treatment of masseter hypertrophy. An Bras Dermatol. 2014;89(6):878–884.
Lee SH, Wee SH, Kim HJ, et al. AbobotulinumtoxinA and onabotulinumtoxinA for masseteric hypertrophy: a split-face study in 25 Korean patients. J Dermatolog Treat. 2013;24(2):133–136.
Park MY, Ahn KY, Jung DS. Botulinum toxin type A treatment for contouring of the lower face. Dermatol Surg. 2003;29(5):477–483.
Xie Y, Zhou J, Li H, et al. Classification of masseter hypertrophy for tailored botulinum toxin type A treatment. Plast Reconstr Surg. 2014;134(2):209e–218e.
Yu CC, Chen PK, Chen YR. Botulinum toxin A for lower facial contouring: a prospective study. Aesthetic Plast Surg. 2007;31(5):445–451.
Manfredini D, Lobbezoo F. Relationship between bruxism and temporomandibular disorders: a systematic review of literature from 1998 to 2008. Oral Surg Oral Med Oral Pathol Oral Radiol Endod. 2010;109(6):e26–e50.
Guarda-Nardini L, Manfredini D, Salamone M, et al. Efficacy of botulinum toxin in treating myofascial pain in bruxers: a controlled placebo pilot study. Cranio. 2008;26(2):126–135.
Jadhao VA, Lokhande N, Habbu SG, et al. Efficacy of botulinum toxin in treating myofascial pain and occlusal force characteristics of masticatory muscles in bruxism. Indian J Dent Res. 2017;28(5):493–497.
Asutay F, Atalay Y, Asutay H, et al. The evaluation of the clinical effects of botulinum toxin on nocturnal bruxism. Pain Res Manag. 2017;2017:6264146.
Disclaimer medical
Acest articol are caracter exclusiv informativ și nu înlocuiește consultația medicală de specialitate. Evaluarea bruxismului și a hipertrofiei maseterine, precum și alegerea tratamentului – inclusiv eventuala utilizare a toxinei botulinice – se stabilesc individual și, adesea, multidisciplinar. Conținutul a fost elaborat de echipa medicală a clinicii Doctor Allia Dmour, sub coordonarea clinică a Dr. Allia Dmour, medic primar obstetrică-ginecologie, Doctor în Științe Medicale, fondatoarea Clinicii.
Comments