Punctia Tiroidiana cu Ac Fin (FNA): Ghid Complet despre Indicații, Procedură și Interpretarea Rezultatelor

Articol: Punctia Tiroidiana cu Ac Fin (FNA): Ghid Complet despre Indicații, Procedură și Interpretarea Rezultatelor

Autor:

Dr. Elena Ciobanu

Medic specialist Endocrinologie

-Echipa medicală a Clinicii Doctor Allia Dmour, Iași-

Coordonare clinică: Dr. Allia Dmour — Medic primar obstetrică-ginecologie, Doctor în Științe Medicale

Categorie: Endocrinologie | Esențiale pentru Sănătatea Femeii

Timp estimat de lectură: 14 minute

Publicat: 2026 | Actualizat continuu conform ghidurilor internaționale

Nodulii tiroidieni sunt extrem de frecvenți, iar majoritatea femeilor care descoperă un nodul la o ecografie de rutină resimt o îngrijorare firească: „Este periculos? Este cancer?". Vestea bună este că peste 90% dintre nodulii tiroidieni sunt benigni. Provocarea clinică nu este, așadar, depistarea nodulilor — ci identificarea precisă a celor puțini care necesită atenție specială, fără a supune restul pacientelor unor intervenții inutile.

Aici intervine puncția tiroidiană cu ac fin (în engleză fine-needle aspiration, prescurtat FNA), recunoscută la nivel internațional drept cea mai exactă, sigură și accesibilă metodă de a stabili natura unui nodul tiroidian. Prezentul articol oferă un ghid clinic și educațional aprofundat despre indicațiile, modul de desfășurare, riscurile și interpretarea rezultatelor puncției tiroidiene, bazat pe cele mai recente ghiduri internaționale (American Thyroid Association, American College of Radiology, European Thyroid Association) și pe ediția a treia (2023) a Sistemului Bethesda de raportare a citopatologiei tiroidiene. Informațiile sunt adaptate modelului integrat endocrinologie–ginecologie practicat în cadrul Clinicii Doctor Allia Dmour din Iași.

1. Ce este puncția tiroidiană cu ac fin (FNA)?

Punctia tiroidiana cu ac fin este o procedură de diagnostic minim invazivă prin care se prelevează un eșantion de celule dintr-un nodul tiroidian, folosind un ac subțire (de regulă 25–27 G, mai subțire decât acul folosit pentru o analiză de sânge obișnuită). Celulele recoltate sunt apoi examinate la microscop de către medicul anatomopatolog (examen citologic), pentru a stabili dacă nodulul este benign, malign sau cu caracter nedeterminat.

Spre deosebire de o biopsie chirurgicală, FNA nu presupune incizie, anestezie generală sau spitalizare. Este o procedură ambulatorie care durează doar câteva minute și se efectuează aproape întotdeauna sub ghidaj ecografic, adică medicul urmărește în timp real, pe ecranul ecografului, poziția exactă a acului în interiorul nodulului. Acest ghidaj crește semnificativ acuratețea recoltării și reduce numărul de probe insuficiente.

Termenul corect și recomandat de ghiduri este puncție-aspirație cu ac fin sau puncție tiroidiană. Deși pacienții o numesc adesea „biopsie", din punct de vedere tehnic FNA recoltează celule individuale (citologie), nu un fragment de țesut intact (histologie), așa cum o face biopsia cu ac gros (core needle biopsy).

De reținut:

FNA este considerat „standardul de aur" în evaluarea nodulilor tiroidieni suspecți (ATA, 2015).

Procedura durează tipic 10–20 de minute, incluzând pregătirea și ecografia.

Peste 90% dintre nodulii tiroidieni sunt benigni; FNA ajută la identificarea celor 5–15% care necesită investigații suplimentare.

Ghidajul ecografic reduce rata de probe nediagnostice și crește precizia.

2. De ce este FNA standardul de aur în evaluarea nodulilor tiroidieni?

Înainte de introducerea pe scară largă a puncției cu ac fin, mulți pacienți cu noduli tiroidieni erau operați „de precauție", deși majoritatea aveau leziuni benigne. FNA a transformat radical această practică, permițând o triere precisă: doar pacienții cu rezultate suspecte sau maligne sunt îndrumați către chirurgie, în timp ce restul pot fi monitorizați în siguranță.

Conform ghidului American Thyroid Association (ATA) pentru managementul nodulilor tiroidieni și al cancerului tiroidian diferențiat (Haugen et al., Thyroid, 2016), FNA ghidată ecografic este investigația de elecție pentru caracterizarea citologică a nodulilor cu profil sonografic suspect. Avantajele care o consacră drept standard de aur includ: acuratețe diagnostică ridicată, cost redus, accesibilitate, caracter minim invaziv, absența radiațiilor și posibilitatea de a fi repetată în siguranță.

O sinteză publicată în JAMA (Durante et al., 2018) subliniază că strategia modernă de management al nodulilor tiroidieni se bazează pe combinarea stratificării ecografice a riscului cu citologia obținută prin FNA, ceea ce a redus considerabil intervențiile chirurgicale inutile fără a compromite detectarea cancerelor relevante clinic.

3. Cât de frecvenți sunt nodulii tiroidieni?

Nodulii tiroidieni sunt una dintre cele mai frecvente descoperiri în practica endocrinologică. Prevalența lor depinde de metoda de detectare: prin palpare sunt identificați la 4–7% din populație, însă prin ecografie de înaltă rezoluție sunt depistați la 19–68% dintre adulți, în funcție de vârstă și de aportul de iod (Durante et al., JAMA, 2018).

Câteva aspecte epidemiologice relevante, în special pentru sănătatea femeii:

• Nodulii tiroidieni sunt de 4 ori mai frecvenți la femei decât la bărbați.

• Prevalența crește semnificativ cu vârsta și este mai mare în zonele cu deficit de iod (Zimmermann & Boelaert, Lancet Diabetes & Endocrinology, 2015).

• Deși frecvenți, doar aproximativ 5–15% dintre nodulii investigați se dovedesc maligni (Haugen et al., 2016).

• Cancerul tiroidian, atunci când este depistat, are în marea majoritate a cazurilor un prognostic excelent, mai ales formele papilare diagnosticate precoce.

Aceste cifre explică de ce nu toți nodulii necesită puncție, ci doar cei selectați pe baza unor criterii ecografice și clinice precise.

4. Când este indicată puncția tiroidiană? Rolul ecografiei și al sistemelor de stratificare a riscului

Decizia de a efectua o FNA nu se ia niciodată izolat. Ea rezultă din coroborarea aspectului ecografic al nodulului cu dimensiunea acestuia, contextul clinic și factorii de risc individuali. Ecografia tiroidiană este, prin urmare, pasul indispensabil care precede orice puncție — motiv pentru care evaluarea începe adesea cu o ecografie Doppler tiroidiană.

Pentru a standardiza această decizie, comunitatea medicală internațională a dezvoltat sisteme de stratificare a riscului bazate pe caracteristicile sonografice ale nodulului (compoziție, ecogenitate, formă, margini, prezența microcalcificărilor). Cele mai utilizate sunt:

• ATA 2015 (American Thyroid Association) — clasifică nodulii în 5 tipare de risc.

• ACR TI-RADS 2017 (American College of Radiology, Thyroid Imaging Reporting and Data System) — sistem cu punctaj, de la TR1 la TR5.

• EU-TIRADS 2017 (European Thyroid Association) — utilizat frecvent în Europa.

Caracteristicile ecografice considerate suspecte includ: nodul solid și hipoecogen, margini neregulate sau microlobulate, formă „mai înaltă decât lată" (orientare verticală), microcalcificări și extensie extratiroidiană. Cu cât sunt prezente mai multe astfel de trăsături, cu atât pragul dimensional pentru indicarea puncției este mai mic.

4.1 Praguri dimensionale de indicație a FNA (ACR TI-RADS)

Tabelul de mai jos sintetizează recomandările sistemului ACR TI-RADS (Tessler et al., J Am Coll Radiol, 2017), cel mai utilizat la nivel internațional pentru decizia de puncție:

Categorie TI-RADS	Nivel de suspiciune	Risc estimat de malignitate	Indicație FNA	Supraveghere ecografică
TR1	Benign	~0,3%	Nu se indică FNA	Nu este necesară
TR2	Nesuspect	~1,5%	Nu se indică FNA	Nu este necesară
TR3	Ușor suspect	~4,8%	FNA dacă ≥ 2,5 cm	Dacă ≥ 1,5 cm
TR4	Moderat suspect	~9,1%	FNA dacă ≥ 1,5 cm	Dacă ≥ 1 cm
TR5	Înalt suspect	~35%	FNA dacă ≥ 1 cm	Dacă ≥ 0,5 cm

Surse: ACR TI-RADS White Paper (Tessler et al., 2017); ATA Guidelines (Haugen et al., 2016); EU-TIRADS (Russ et al., 2017).

Pentru comparație, ghidul ATA 2015 recomandă puncția nodulilor cu suspiciune înaltă sau intermediară de la o dimensiune de ≥ 1 cm, a celor cu suspiciune redusă de la ≥ 1,5 cm, iar a celor cu suspiciune foarte redusă (inclusiv aspect spongiform) doar de la ≥ 2 cm sau prin simplă observație. Sistemul european EU-TIRADS folosește praguri de 2 cm (risc redus), 1,5 cm (risc intermediar) și 1 cm (risc înalt).

4.2 Indicații suplimentare, indiferent de dimensiune

Anumite situații clinice justifică puncția chiar și pentru noduli mai mici decât pragurile standard:

• Prezența unor ganglioni limfatici cervicali suspecți (ecografic patologici).

• Semne de extensie extratiroidiană sau de invazie.

• Istoric de iradiere la nivelul capului și gâtului în copilărie.

• Istoric familial de cancer tiroidian sau sindroame genetice (de exemplu, neoplazie endocrină multiplă tip 2).

• Nodul hipercaptant la PET-FDG descoperit incidental.

• Creșterea semnificativă a unui nodul cunoscut în timpul monitorizării.

5. Când NU este indicată puncția tiroidiană?

Tot atât de importantă ca decizia de a efectua FNA este decizia de a nu o efectua atunci când nu este necesară, evitând astfel anxietatea și disconfortul pacientului. Puncția în general nu este indicată în următoarele situații:

• Noduli pur chistici (cu conținut exclusiv lichidian) — au risc neglijabil de malignitate.

• Noduli sub pragul dimensional corespunzător categoriei lor de risc ecografic (de exemplu, un nodul TR3 sub 2,5 cm).

• Noduli hiperfuncționali („calzi") la scintigrafie — aceștia au risc foarte scăzut de cancer; în prezența unui TSH scăzut, ghidul ATA recomandă mai întâi scintigrafia tiroidiană, nu FNA.

• Aspect ecografic clar benign (TR1, TR2), indiferent de dimensiune.

În aceste cazuri, conduita corectă este de regulă monitorizarea ecografică periodică, la intervale stabilite individual de medicul endocrinolog.

6. Cum te pregătești pentru puncția tiroidiană?

Unul dintre marile avantaje ale FNA este că necesită o pregătire minimă. Pacientul nu trebuie să fie à jeun (pe nemâncate) și își poate continua activitățile obișnuite înainte și după procedură. Câteva recomandări practice:

• Medicația anticoagulantă și antiagregantă. Este esențial să informezi medicul dacă urmezi tratament cu anticoagulante (de exemplu, acenocumarol, warfarină, anticoagulante orale directe) sau antiagregante (aspirină, clopidogrel). În funcție de risc, medicul poate recomanda ajustarea temporară, însă FNA se poate efectua frecvent fără întreruperea acestora, datorită calibrului foarte mic al acului.

• Comunică afecțiunile cunoscute de coagulare sau tendința la sângerare/echimoze.

• Îmbrăcăminte comodă, care lasă gâtul descoperit; bijuteriile de la gât se vor îndepărta.

• Documentele medicale anterioare — ecografii, analize hormonale (TSH, FT4, anticorpi), rezultate ale unor puncții precedente — sunt utile pentru o evaluare completă.

• Nu este necesară întreruperea tratamentului tiroidian (levotiroxină) sau a altor medicamente uzuale.

7. Cum se desfășoară procedura, pas cu pas?

Puncția tiroidiană ghidată ecografic este o procedură bine standardizată. Iată parcursul tipic:

1. Poziționarea. Pacientul se așază în decubit dorsal (întins pe spate), cu o pernă sub umeri, astfel încât gâtul să fie ușor în extensie, expunând regiunea tiroidiană.

2. Reperarea ecografică. Medicul localizează exact nodulul cu ajutorul sondei ecografice și planifică traiectoria acului.

3. Dezinfecția. Pielea de la nivelul gâtului este dezinfectată riguros.

4. Anestezia locală (opțională). În multe cazuri nu este necesară, deoarece acul este foarte subțire; dacă se folosește, se aplică un anestezic local de suprafață sau o mică injecție.

5. Recoltarea. Sub vizualizare ecografică continuă, medicul introduce acul fin în nodul și efectuează câteva mișcări fine de du-te-vino pentru a recolta celule. De regulă se efectuează 2–4 treceri (pasaje) pentru a obține material suficient.

6. Hemostaza. După extragerea acului, se aplică o compresie ușoară timp de câteva minute pentru a preveni un mic hematom.

7. Prepararea probelor. Materialul recoltat este întins pe lame de sticlă și/sau introdus într-un mediu lichid, apoi trimis la laboratorul de anatomie patologică.

Întreaga procedură durează, de regulă, 10–20 de minute, iar recoltarea propriu-zisă doar câteva minute. În unele centre se utilizează evaluarea rapidă pe loc a adecvării probei (rapid on-site evaluation), care reduce riscul de a obține o probă insuficientă.

8. Este dureroasă puncția tiroidiană? Ce simți în timpul procedurii

Aceasta este, probabil, cea mai frecventă întrebare a pacienților. Răspunsul liniștitor: FNA este în general bine tolerată și doar minim dureroasă. Senzația este comparabilă cu cea a unei recoltări obișnuite de sânge sau a unei injecții — o înțepătură scurtă și o presiune locală. Deoarece acul folosit este mult mai subțire decât cel pentru biopsii, disconfortul este redus, iar majoritatea pacienților sunt surprinși de cât de rapid și ușor decurge totul.

Pe parcursul recoltării, este important ca pacientul să evite să înghită, să tușească sau să vorbească, pentru a menține nodulul imobil. Medicul va indica momentele în care se poate înghiți în siguranță, între pasaje. Eventualul disconfort cedează rapid, iar un ușor sensibilitate locală poate persista câteva ore.

9. După procedură — recuperare și recomandări

Recuperarea după FNA este de obicei imediată. Pacientul poate pleca acasă la scurt timp și își poate relua activitățile obișnuite în aceeași zi. Recomandări uzuale:

• Aplicarea unei comprese reci la nivelul gâtului dacă apare o ușoară sensibilitate sau tumefiere.

• Evitarea efortului fizic intens în primele ore.

• Un analgezic uzual (de tip paracetamol) este suficient în cazul rar al unui disconfort persistent.

• Mici echimoze (vânătăi) la locul puncției sunt posibile și se resorb spontan în câteva zile.

Se recomandă contactarea medicului în situațiile rare în care apar: tumefiere rapidă și dureroasă a gâtului, dificultăți de respirație sau de înghițire, febră sau modificarea vocii — semne care necesită evaluare promptă, deși sunt extrem de neobișnuite.

10. Riscuri și complicații ale puncției tiroidiene

FNA este una dintre cele mai sigure proceduri de diagnostic din medicină, cu o rată de complicații foarte scăzută. Marea majoritate a efectelor secundare sunt minore și autolimitate.

Frecvente, dar minore:

• Durere locală ușoară și tranzitorie.

• Mic hematom sau echimoză la locul puncției.

• Sensibilitate locală câteva ore.

Rare:

• Hematom mai voluminos (în special la pacienții cu tulburări de coagulare).

• Reacție vasovagală (amețeală, senzație de leșin) — gestionabilă prin repaus.

Foarte rare / excepționale:

• Infecție locală.

• Lezarea unor structuri adiacente (traheea, nervul laringeu recurent) — extrem de rar, mai ales sub ghidaj ecografic.

• Însămânțarea pe traiectul acului — raportată în literatură ca eveniment cu totul excepțional.

Raportul beneficiu–risc este net favorabil: informația diagnostică obținută depășește cu mult riscurile minore ale procedurii. Ghidajul ecografic contribuie suplimentar la siguranță, permițând evitarea vaselor mari și a structurilor sensibile.

11. Interpretarea rezultatelor — Sistemul Bethesda (ediția 2023)

Rezultatul citologic al puncției tiroidiene este raportat la nivel internațional conform Sistemului Bethesda de Raportare a Citopatologiei Tiroidiene (The Bethesda System for Reporting Thyroid Cytopathology, TBSRTC). Ediția a treia, publicată în 2023 (Ali et al., Thyroid, 2023), a simplificat terminologia și a aliniat nomenclatura la Clasificarea OMS a Neoplasmelor Tiroidiene din 2022.

Sistemul Bethesda încadrează fiecare rezultat în una dintre cele șase categorii, fiecare cu un risc estimat de malignitate (ROM) și o recomandare de management. Tabelul de mai jos sintetizează aceste categorii pentru pacienții adulți (valori orientative, NIFTP considerat malign):

Categorie Bethesda	Interpretare citologică	Risc de malignitate (orientativ, adulți)	Conduită uzuală
I	Nediagnostic / nesatisfăcător	~5–20%	Repuncție sub ghidaj ecografic
II	Benign	~2–7%	Monitorizare ecografică
III	Atipie cu semnificație nedeterminată (AUS)	~13–30%	Repuncție, testare moleculară sau supraveghere
IV	Neoplasm folicular (FN)	~23–34%	Testare moleculară sau lobectomie diagnostică
V	Suspect de malignitate (SFM)	~67–83%	Intervenție chirurgicală (lobectomie/tiroidectomie)
VI	Malign	~97–100%	Intervenție chirurgicală + management oncologic

Surse: The 2023 Bethesda System for Reporting Thyroid Cytopathology (Ali et al., Thyroid, 2023); ATA Guidelines (Haugen et al., 2016).

Este esențial ca pacientul să rețină: un rezultat benign (Bethesda II) — categoria cea mai frecventă — este profund liniștitor și se asociază unui risc de cancer foarte scăzut, sub 5%. La polul opus, un rezultat malign (Bethesda VI) orientează clar către tratament chirurgical, dar majoritatea cancerelor tiroidiene astfel depistate au prognostic excelent.

12. Categoriile nedeterminate (III–V) și rolul testării moleculare

Cele mai dificile situații clinice sunt cele „de graniță", reprezentate de categoriile Bethesda III (AUS) și IV (neoplasm folicular). În aceste cazuri, citologia singură nu poate distinge cu certitudine între o leziune benignă și una malignă, iar istoric mulți astfel de pacienți erau operați diagnostic, deși o bună parte aveau, în final, leziuni benigne.

Ediția 2023 a Sistemului Bethesda a adus două progrese majore în gestionarea acestor categorii:

• Subdivizarea categoriei AUS (III) în două subgrupe — AUS cu atipie nucleară (risc mai mare) și AUS — alte modificări (risc mai mic) — pentru o stratificare mai fină a riscului.

• Integrarea testării moleculare în algoritmul de management al categoriilor nedeterminate.

Testele moleculare analizează mutații și alterări genetice asociate cancerului tiroidian (de exemplu, BRAF V600E, RAS, RET/PTC, PAX8/PPARγ) sau profiluri de expresie genică. Tehnologii precum clasificatorii de expresie genică (Alexander et al., NEJM, 2012) și panelurile de secvențiere de nouă generație (Nikiforov et al., JAMA Oncology, 2019) ajută la rafinarea deciziei: un rezultat molecular cu risc scăzut poate permite evitarea intervenției chirurgicale, în timp ce un profil cu risc înalt o susține. Disponibilitatea acestor teste variază în funcție de centru și de context.

13. Acuratețea diagnostică, rezultatele nediagnostice și repuncția

Puncția tiroidiană cu ac fin are o acuratețe diagnostică ridicată, cu o sensibilitate raportată frecvent în intervalul 65–98% și o specificitate de 72–100%, în funcție de experiența operatorului și a citopatologului (Cibas & Ali, Thyroid, 2017). Rata falselor negative este, în general, scăzută (frecvent citată în jur de 1–3%), motiv pentru care un rezultat benign trebuie totuși corelat cu aspectul ecografic și urmărit în timp.

Un aspect important de înțeles este rezultatul nediagnostic (Bethesda I), care apare atunci când proba conține prea puține celule pentru o interpretare sigură. Acest lucru este mai frecvent în cazul nodulilor chistici sau parțial chistici. În aceste situații, recomandarea este repetarea puncției sub ghidaj ecografic, de regulă după un interval de câteva săptămâni. O rată de probe nediagnostice peste 20% într-un centru sugerează necesitatea optimizării tehnicii de recoltare (Pathology Outlines; TBSRTC, 2023).

Repuncția este o practică obișnuită și sigură: nu indică o „greșeală", ci reflectă natura biologică a unor noduli (mai ales cei chistici sau fibrozați) care sunt mai dificil de eșantionat la prima încercare.

14. Puncția tiroidiană în contexte speciale

În sarcină. FNA poate fi efectuată în siguranță în timpul sarcinii, fiind o procedură fără radiații. Conform ghidului ATA pentru afecțiunile tiroidiene în sarcină (Alexander et al., Thyroid, 2017) și recomandărilor ACOG (2020), puncția se indică pentru nodulii suspecți descoperiți la gravide, iar decizia terapeutică ulterioară (intervenție în sarcină sau postpartum) se individualizează. Scintigrafia, în schimb, este contraindicată în sarcină.

În tiroidita Hashimoto. Pacientele cu tiroidită autoimună pot dezvolta noduli care necesită evaluare; deși riscul de limfom tiroidian este foarte mic, anumite aspecte ecografice impun puncția. Interpretarea citologică trebuie să țină cont de fondul inflamator caracteristic.

În gușa multinodulară. Nu toți nodulii dintr-o gușă multinodulară necesită puncție; selecția se face pe baza profilului ecografic de risc al fiecărui nodul în parte, nu doar a dimensiunii.

Ganglionii limfatici cervicali. Atunci când există ganglioni cervicali suspecți, aceștia pot fi puncționați separat, iar lichidul de spălare a acului poate fi analizat pentru tireoglobulină — un marker util în suspiciunea de metastază.

15. FNA comparativ cu alte investigații tiroidiene

Puncția tiroidiană nu înlocuiește, ci completează celelalte investigații. Locul fiecăreia:

• Ecografia tiroidiană (inclusiv Doppler) — investigația de primă linie, care identifică nodulii, le caracterizează riscul și ghidează puncția. Este pasul indispensabil dinaintea FNA.

• Analizele hormonale (TSH, FT4, FT3, anticorpi) — evaluează funcția tiroidei; un TSH scăzut orientează către scintigrafie înainte de FNA. Pentru un tablou complet, evaluarea poate fi integrată într-o evaluare hormonală completă.

• Scintigrafia tiroidiană — utilă pentru a diferenția nodulii hiperfuncționali („calzi") de cei „reci"; nu evaluează direct riscul de malignitate și este contraindicată în sarcină.

• Biopsia cu ac gros (core needle biopsy) — rezervată cazurilor selectate, în special după puncții nediagnostice repetate; oferă fragment de țesut, dar este mai invazivă.

• Examenul histopatologic postoperator — confirmarea diagnostică definitivă, disponibilă doar după intervenția chirurgicală.

În practică, combinația dintre ecografie și FNA oferă cel mai bun raport între acuratețe diagnostică și caracter neinvaziv, motiv pentru care reprezintă coloana vertebrală a evaluării moderne a nodulilor tiroidieni.

16. Evaluarea integrată a tiroidei la Clinica Doctor Allia Dmour

Clinica Doctor Allia Dmour din Iași oferă un model integrat de endocrinologie și ginecologie, deosebit de valoros în patologia tiroidiană, întrucât afecțiunile tiroidei sunt strâns legate de sănătatea reproductivă a femeii — fertilitate, sarcină, ciclu menstrual și menopauză. Parcursul tipic al unei paciente cu nodul tiroidian include:

• Consultația endocrinologică inițială — anamneză detaliată, examen clinic, evaluarea factorilor de risc și a antecedentelor familiale.

• Ecografia tiroidiană de înaltă rezoluție — caracterizarea nodulului și stratificarea riscului conform sistemelor TI-RADS.

• Evaluarea funcției tiroidiene — TSH, FT4, FT3, anticorpi anti-TPO și anti-TG, prin analize medicale dedicate.

• Recomandarea individualizată a puncției — doar atunci când este justificată de profilul ecografic și clinic, evitând procedurile inutile.

• Interpretarea integrată a rezultatelor — coroborarea citologiei Bethesda cu contextul clinic complet și planificarea conduitei.

• Monitorizarea pe termen lung — nodulii benigni necesită supraveghere periodică, cu intervale stabilite individual.

De ce contează abordarea integrată în patologia tiroidiană?

La femei, tiroida influențează direct fertilitatea, evoluția sarcinii și echilibrul hormonal global. Un nodul tiroidian descoperit la o pacientă care planifică o sarcină, urmează un tratament de fertilitate sau traversează perimenopauza necesită o evaluare care depășește simpla citologie. Colaborarea dintre endocrinolog și ginecolog asigură o decizie corectă, personalizată și sigură.

Despre autor:

Dr. Elena Ciobanu este medic specialist endocrinologie în cadrul Clinicii Doctor Allia Dmour din Iași, absolventă a Facultății de Medicină a Universității de Medicină și Farmacie „Gr. T. Popa" Iași. Și-a perfecționat competențele prin cursuri de supraspecializare în endocrinologie, ecografie endocrinologică și tehnică de puncție-aspirație cu ac fin a nodulilor tiroidieni.

Este absolventă a programului „Nutrition Science" de la Stanford Center for Health Education și a programului „Managementul Serviciilor de Sănătate" organizat de Institutul Național de Management al Serviciilor de Sănătate.

Cu peste 30.000 de consultații de-a lungul carierei, Dr. Elena Ciobanu s-a dedicat diagnosticării și tratării patologiilor sistemului endocrin la adulți, copii și adolescenți, obținând rezultate deosebite în afecțiunile tiroidiene și suprarenaliene, tratamentul infertilității, tulburările de creștere și pubertate, obezitate, menopauză și osteoporoză. Oferă consultații endocrinologice la nivel de expert, ecografii Doppler tiroidiene și evaluarea nodulilor tiroidieni în cadrul Clinicii Doctor Allia Dmour.

17. Întrebări frecvente (FAQ) – Puncția Tiroidiană cu Ac Fin

Q1. Ce este puncția tiroidiană cu ac fin (FNA) și la ce folosește?

Puncția tiroidiană cu ac fin (FNA) este o procedură de diagnostic minim invazivă prin care se prelevează celule dintr-un nodul tiroidian, cu ajutorul unui ac subțire, pentru a fi examinate la microscop. Scopul principal este de a stabili dacă nodulul este benign, malign sau cu caracter nedeterminat. Este considerată cea mai exactă, sigură și accesibilă metodă de evaluare a nodulilor tiroidieni suspecți și se efectuează aproape întotdeauna sub ghidaj ecografic.

Q2. Este dureroasă puncția tiroidiană?

Puncția tiroidiană este în general bine tolerată și doar minim dureroasă. Senzația este comparabilă cu cea a unei recoltări obișnuite de sânge — o înțepătură scurtă și o ușoară presiune locală. Deoarece acul folosit este foarte subțire, disconfortul este redus, iar mulți pacienți sunt surprinși de cât de rapid decurge procedura. Un anestezic local poate fi folosit, dar de multe ori nu este necesar.

Q3. Cât durează procedura și cât durează recuperarea?

Întreaga procedură durează de obicei 10–20 de minute, iar recoltarea propriu-zisă doar câteva minute. Recuperarea este aproape imediată: pacientul poate pleca acasă la scurt timp și își poate relua activitățile obișnuite în aceeași zi. Eventuala sensibilitate locală sau o mică echimoză se resorb spontan în câteva zile.

Q4. Cum mă pregătesc pentru o puncție tiroidiană?

Pregătirea este minimă: nu este necesar să fii pe nemâncate și nici să întrerupi medicamentele uzuale, inclusiv levotiroxina. Este însă esențial să informezi medicul dacă urmezi tratament anticoagulant sau antiagregant (de exemplu, aspirină, acenocumarol) ori dacă ai o tulburare de coagulare. Adu cu tine ecografiile și analizele tiroidiene anterioare pentru o evaluare completă.

Q5. Când este indicată puncția unui nodul tiroidian?

Indicația se stabilește prin coroborarea aspectului ecografic (gradul de suspiciune conform sistemelor TI-RADS sau ATA) cu dimensiunea nodulului și factorii de risc individuali. În general, nodulii cu suspiciune înaltă se puncționează de la 1 cm, cei moderat suspecți de la 1,5 cm, iar cei ușor suspecți de la 2,5 cm. Puncția este indicată indiferent de dimensiune în prezența ganglionilor cervicali suspecți, a istoricului de iradiere sau a antecedentelor familiale de cancer tiroidian.

Q6. Ce înseamnă rezultatul puncției? Ce este Sistemul Bethesda?

Sistemul Bethesda este standardul internațional de raportare a citologiei tiroidiene, cu șase categorii: I (nediagnostic), II (benign), III (atipie cu semnificație nedeterminată), IV (neoplasm folicular), V (suspect de malignitate) și VI (malign). Fiecare categorie are un risc estimat de malignitate și o recomandare de conduită. Cele mai frecvente rezultate sunt cele benigne (Bethesda II), profund liniștitoare, cu risc de cancer sub 5%.

Q7. Un rezultat benign exclude complet riscul de cancer?

Un rezultat benign (Bethesda II) are o acuratețe foarte ridicată, cu o rată a falselor negative redusă (frecvent în jur de 1–3%). Din acest motiv, este foarte liniștitor, dar trebuie corelat cu aspectul ecografic și urmărit în timp prin ecografii periodice. Dacă un nodul considerat benign își modifică dimensiunea sau caracteristicile la control, medicul poate recomanda repetarea puncției.

Q8. Ce se întâmplă dacă rezultatul este nedeterminat?

Categoriile nedeterminate (Bethesda III și IV) sunt situații „de graniță" în care citologia nu poate distinge cu certitudine între benign și malign. În aceste cazuri, opțiunile includ repetarea puncției, testarea moleculară (analiza unor mutații genetice asociate cancerului) sau, în anumite situații, intervenția chirurgicală diagnostică. Ediția 2023 a Sistemului Bethesda a integrat testarea moleculară pentru a reduce intervențiile inutile.

Q9. Puncția tiroidiană se poate face în timpul sarcinii?

Da. FNA este o procedură fără radiații și poate fi efectuată în siguranță în timpul sarcinii pentru nodulii suspecți. Spre deosebire de scintigrafia tiroidiană, care este contraindicată la gravide, puncția nu prezintă risc pentru făt. Decizia terapeutică ulterioară (intervenție în timpul sarcinii sau după naștere) se individualizează în funcție de rezultat și de contextul clinic.

Q10. De ce este puncția tiroidiană importantă în special pentru femei?

Nodulii tiroidieni sunt de aproximativ patru ori mai frecvenți la femei decât la bărbați, iar tiroida influențează direct fertilitatea, sarcina și echilibrul hormonal. O evaluare corectă a unui nodul tiroidian este, prin urmare, deosebit de relevantă pentru femeile care planifică o sarcină, urmează tratamente de fertilitate sau traversează perimenopauza. Abordarea integrată endocrinologie–ginecologie permite o decizie personalizată și sigură.

📍 Programează-te la o consultație de endocrinologie la Clinica Doctor Allia Dmour Iași

Ai descoperit un nodul tiroidian sau ai primit recomandarea unei puncții? Nu lăsa nesiguranța să se transforme în îngrijorare. La Clinica Doctor Allia Dmour din Iași beneficiezi de evaluare tiroidiană completă — consultație endocrinologică, ecografie Doppler tiroidiană și recomandare individualizată privind puncția — într-un model integrat de endocrinologie și ginecologie. Dr. Elena Ciobanu (medic specialist endocrinologie) și Dr. Allia Dmour (medic primar obstetrică-ginecologie, doctor în științe medicale) colaborează pentru un diagnostic precis și un plan personalizat.

🏥 Clinica Doctor Allia Dmour | Bd. Carol I nr. 48, Iași 🌐 www.allia-ginecologie.com 📞 0747 619 919 | 0371 371 381

→ Programează online | → Vezi tarife | → Endocrinologie | → Ginecologie

⚠️ Disclaimer medical

Conținutul acestui articol are caracter strict informativ și educațional. Nu constituie sfat medical, diagnostic sau recomandare terapeutică individuală. Fiecare pacient și fiecare caz necesită evaluare individualizată. Consultați întotdeauna un medic specialist înainte de a începe, modifica sau întrerupe orice tratament sau investigație. Valorile riscului de malignitate și pragurile dimensionale prezentate sunt orientative și pot varia în funcție de ghidul utilizat, de metodologia laboratorului și de contextul clinic.

Bibliografie selectivă

Articolul a fost redactat pe baza ghidurilor internaționale cu cel mai înalt nivel de evidență și a literaturii medicale peer-reviewed:

1. Haugen BR, Alexander EK, Bible KC, et al. 2015 American Thyroid Association Management Guidelines for Adult Patients with Thyroid Nodules and Differentiated Thyroid Cancer. Thyroid. 2016;26(1):1–133.

2. Ali SZ, Baloch ZW, Cochand-Priollet B, Schmitt FC, Vielh P, VanderLaan PA. The 2023 Bethesda System for Reporting Thyroid Cytopathology. Thyroid. 2023;33(9):1039–1044.

3. Cibas ES, Ali SZ. The 2017 Bethesda System for Reporting Thyroid Cytopathology. Thyroid. 2017;27(11):1341–1346.

4. Tessler FN, Middleton WD, Grant EG, et al. ACR Thyroid Imaging, Reporting and Data System (TI-RADS): White Paper of the ACR TI-RADS Committee. J Am Coll Radiol. 2017;14(5):587–595.

5. Russ G, Bonnema SJ, Erdogan MF, Durante C, Ngu R, Leenhardt L. European Thyroid Association Guidelines for Ultrasound Malignancy Risk Stratification of Thyroid Nodules in Adults: The EU-TIRADS. Eur Thyroid J. 2017;6(5):225–237.

6. Durante C, Grani G, Lamartina L, Filetti S, Mandel SJ, Cooper DS. The Diagnosis and Management of Thyroid Nodules: A Review. JAMA. 2018;319(9):914–924.

7. Gharib H, Papini E, Garber JR, et al. American Association of Clinical Endocrinologists, American College of Endocrinology, and Associazione Medici Endocrinologi Medical Guidelines for Clinical Practice for the Diagnosis and Management of Thyroid Nodules — 2016 Update. Endocr Pract. 2016;22(5):622–639.

8. Alexander EK, Pearce EN, Brent GA, et al. 2017 Guidelines of the American Thyroid Association for the Diagnosis and Management of Thyroid Disease During Pregnancy and the Postpartum. Thyroid. 2017;27(3):315–389.

9. Alexander EK, Kennedy GC, Baloch ZW, et al. Preoperative Diagnosis of Benign Thyroid Nodules with Indeterminate Cytology. N Engl J Med. 2012;367(8):705–715.

10. Nikiforov YE, Steward DL, Robinson-Smith TM, et al. Molecular Testing for Mutations in Improving the Fine-Needle Aspiration Diagnosis of Thyroid Nodules. JAMA Oncol. 2019.

11. WHO Classification of Tumours Editorial Board. WHO Classification of Endocrine and Neuroendocrine Tumours. 5th ed. Lyon: IARC; 2022.

12. ACOG Practice Bulletin No. 223: Thyroid Disease in Pregnancy. Obstet Gynecol. 2020;135(6):e261–e274.

13. Zimmermann MB, Boelaert K. Iodine Deficiency and Thyroid Disorders. Lancet Diabetes Endocrinol. 2015;3(4):286–295.

14. Patel KN, Yip L, Lubitz CC, et al. The American Association of Endocrine Surgeons Guidelines for the Definitive Surgical Management of Thyroid Disease in Adults. Ann Surg. 2020;271(3):e21–e93.

15. Vanderpump MP. The Epidemiology of Thyroid Disease. Br Med Bull. 2011;99:39–51.

16. Pathology Outlines. Bethesda System Diagnostic Categories (TBSRTC 3rd ed., 2023). [resursă educațională de specialitate].