Punctia Mamara Ghidată Ecografic: ce este, când se recomandă, cum se efectuează și ce rezultate oferă

Articol: Punctia Mamara Ghidată Ecografic: ce este, când se recomandă, cum se efectuează și ce rezultate oferă

Autor:

Dr. Oana Neumann

Medic primar obstetrică-ginecologie · Competență Medicină Materno-Fetală

-Echipa medicală a Clinicii Doctor Allia Dmour, Iași-

Coordonare clinică: Dr. Allia Dmour — Medic primar obstetrică-ginecologie, Doctor în Științe Medicale

Categorie: Ginecologie | Esențiale pentru Sănătatea Femeii

Timp estimat de lectură: 13 minute

Rezumat

Puncția mamară ghidată ecografic este o procedură de diagnostic minim invazivă prin care se prelevează celule sau țesut dintr-o leziune a sânului (nodul, chist, masă sau ganglion axilar), sub vizualizare ecografică continuă, pentru analiză de laborator. Indicația principală o reprezintă leziunile clasificate BI-RADS 4 și 5 (suspecte sau înalt sugestive de malignitate), precum și anumite leziuni BI-RADS 3 sau chisturile simptomatice. Procedura permite stabilirea cu acuratețe ridicată a naturii benigne sau maligne a unei leziuni, evitând în multe cazuri o biopsie chirurgicală. Biopsia cu ac gros (core needle biopsy) oferă o acuratețe diagnostică superioară puncției cu ac fin și material suficient pentru analiza markerilor tumorali. Procedura este sigură, cu o rată de complicații foarte scăzută.

1. Introducere: nodulii mamari și importanța diagnosticului precoce

Descoperirea unui nodul la nivelul sânului — fie prin autopalpare, fie la o ecografie sau mamografie de rutină — este una dintre cele mai frecvente surse de îngrijorare în sănătatea femeii. Reacția firească este teama de cancer. Vestea liniștitoare este că majoritatea leziunilor mamare sunt benigne: fibroadenoame, chisturi, modificări fibrochistice. Provocarea medicală nu este, așadar, simpla depistare a unei leziuni, ci diferențierea precisă a celor benigne de cele care necesită tratament.

Cancerul de sân este însă cea mai frecventă neoplazie la femei la nivel mondial și o problemă majoră de sănătate publică, inclusiv în România. Diagnosticul precoce rămâne factorul determinant al prognosticului: formele depistate în stadii incipiente au rate de supraviețuire foarte ridicate. În acest context, puncția mamară ghidată ecografic ocupă un loc central, fiind metoda care transformă o suspiciune imagistică într-un diagnostic cert, pe baza căruia se poate lua orice decizie terapeutică.

Scopul acestui articol este de a oferi femeilor — și familiilor lor — o înțelegere clară și fundamentată științific a acestei proceduri: ce implică, când este recomandată, cum decurge, ce riscuri are și cum se interpretează rezultatele.

2. Ce este puncția mamară ghidată ecografic?

Puncția mamară ghidată ecografic este o procedură prin care, folosind un ac introdus prin piele (percutanat), se recoltează material dintr-o leziune a sânului pentru a fi examinat la microscop. Termenul „ghidată ecografic" înseamnă că medicul urmărește în timp real, pe ecranul ecografului, poziția exactă a acului în interiorul leziunii — ceea ce crește semnificativ precizia recoltării și siguranța procedurii.

Spre deosebire de biopsia chirurgicală deschisă, puncția ghidată ecografic nu necesită incizie, anestezie generală sau spitalizare. Este o procedură ambulatorie, efectuată cu anestezie locală, care durează de regulă sub 30 de minute. Ghidajul ecografic este preferat ori de câte ori leziunea este vizibilă ecografic, deoarece nu folosește radiații, oferă vizualizare în timp real și este confortabil pentru pacientă.

De reținut:

Majoritatea nodulilor mamari sunt benigni; puncția ajută la identificarea celor care necesită tratament.

Ghidajul ecografic permite vizualizarea acului în timp real, fără radiații.

Procedura este ambulatorie, cu anestezie locală, și durează tipic sub 30 de minute.

Pe baza rezultatului se poate evita, în multe cazuri, o biopsie chirurgicală.

3. Tipurile de puncție mamară

În funcție de scopul diagnostic și de tipul leziunii, există mai multe tehnici de puncție mamară ghidată ecografic:

3.1. Aspirația chistului mamar

Atunci când ecografia identifică un chist (formațiune cu conținut lichidian), aspirația cu ac fin poate avea atât rol diagnostic, cât și terapeutic: evacuarea lichidului poate elimina disconfortul provocat de un chist voluminos. Chisturile simple, tipic benigne, nu necesită de regulă intervenție decât dacă sunt simptomatice. Chisturile complexe sau cu componentă solidă necesită însă o evaluare suplimentară prin biopsie.

3.2. Puncția-aspirație cu ac fin (FNA)

Puncția cu ac fin (fine-needle aspiration) folosește un ac subțire pentru a recolta celule dintr-o leziune (examen citologic). Este rapidă și minim invazivă, utilă în special pentru confirmarea naturii unor leziuni clar benigne, pentru evaluarea ganglionilor axilari sau pentru chisturi. Limita sa este că oferă celule izolate, nu un fragment de țesut, ceea ce o face mai puțin precisă decât biopsia cu ac gros pentru caracterizarea completă a unei leziuni solide.

3.3. Biopsia cu ac gros (core needle biopsy)

Biopsia cu ac gros (core needle biopsy, CNB) recoltează unul sau mai multe fragmente de țesut intact (examen histopatologic), folosind un ac de calibru mai mare, frecvent acționat de un dispozitiv automat. Este metoda de elecție pentru diagnosticul leziunilor solide suspecte, deoarece oferă o acuratețe diagnostică comparabilă cu biopsia chirurgicală și material suficient pentru analiza markerilor tumorali (receptori estrogenici și progesteronici, HER2), esențiali pentru planificarea tratamentului în caz de malignitate.

3.4. Biopsia asistată prin vacuum (VAB)

Biopsia asistată prin vacuum (vacuum-assisted biopsy) permite prelevarea unui volum mai mare de țesut printr-o singură inserție a acului, fiind utilă în special pentru anumite leziuni sau pentru îndepărtarea completă a unor leziuni benigne mici. Disponibilitatea acestei tehnici variază în funcție de centru și de dotare.

3.5. Plasarea unui marker (clip)

În anumite situații, după biopsie se plasează un mic marker metalic (clip) la nivelul leziunii, pentru a o putea localiza ulterior, în special dacă se intenționează un tratament chirurgical sau o terapie neoadjuvantă.

4. Rolul ecografiei mamare și clasificarea BI-RADS

Nicio puncție mamară nu se efectuează izolat. Ea este precedată întotdeauna de o evaluare imagistică — ecografie mamară și, după caz, mamografie sau RMN — care caracterizează leziunea și stabilește gradul de suspiciune. Pentru a standardiza această evaluare, American College of Radiology a dezvoltat sistemul BI-RADS (Breast Imaging Reporting and Data System), un limbaj comun care încadrează fiecare leziune într-o categorie de risc, cu o recomandare de conduită corespunzătoare.

Categorie BI-RADS	Semnificație	Risc estimat de malignitate	Conduită uzuală
0	Evaluare incompletă	—	Investigații imagistice suplimentare
1	Negativ (normal)	~0%	Screening de rutină
2	Leziune benignă	~0%	Screening de rutină
3	Probabil benignă	< 2%	Supraveghere la interval scurt (6 luni)
4	Suspectă (4A/4B/4C)	~2–95%	Biopsie recomandată
5	Înalt sugestivă de malignitate	≥ 95%	Biopsie obligatorie
6	Malignitate confirmată bioptic	100%	Management oncologic

Surse: ACR BI-RADS Atlas, ed. a 5-a (D'Orsi, Sickles, Mendelson et al., 2013); StatPearls (2023).

Categoria 4 este subîmpărțită pentru o stratificare mai fină a riscului: 4A (suspiciune redusă, ~2–10%), 4B (suspiciune moderată, ~10–50%) și 4C (suspiciune înaltă, ~50–95%). Cu cât categoria este mai mare, cu atât probabilitatea de malignitate crește, justificând biopsia.

5. Când este indicată puncția mamară?

Decizia de a efectua o puncție mamară rezultă din coroborarea aspectului imagistic (categoria BI-RADS) cu examenul clinic și factorii de risc individuali. Principalele indicații sunt:

5.1. Leziuni suspecte sau înalt sugestive (BI-RADS 4 și 5)

Conform ghidurilor internaționale (ACR; ESMO; NICE), leziunile încadrate BI-RADS 4 sau 5 necesită confirmare histologică prin biopsie ghidată ecografic înainte de orice decizie terapeutică. Biopsia cu ac gros este metoda de elecție în aceste situații.

5.2. Leziuni BI-RADS 3 în situații selectate

Deși leziunile probabil benigne (BI-RADS 3) sunt de regulă supravegheate ecografic la interval scurt, biopsia poate fi indicată dacă: leziunea crește în dimensiuni la control, pacienta are factori de risc importanți (istoric familial, mutații genetice), nu poate susține monitorizarea sau își dorește un diagnostic cert din motive de anxietate.

5.3. Noduli palpabili

Orice nodul mamar palpabil persistent necesită evaluare, indiferent de aspectul mamografic. Combinația dintre examenul clinic, ecografie și puncție (așa-numita „triplă evaluare") oferă cea mai mare acuratețe diagnostică.

5.4. Ganglioni axilari suspecți

În prezența unor ganglioni limfatici axilari cu aspect ecografic patologic, puncția (FNA sau core biopsy) confirmă sau infirmă afectarea metastatică — informație esențială pentru stadializarea cancerului de sân.

5.5. Chisturi simptomatice sau complexe

Aspirația este indicată pentru chisturile voluminoase care provoacă disconfort, precum și pentru chisturile complexe sau cu componentă solidă, care necesită caracterizare suplimentară.

⚠️ Important: Puncția mamară este o procedură voluntară. Medicul explică în detaliu indicația, riscurile și alternativele. Un rezultat benign liniștitor și un diagnostic precoce de malignitate au, ambele, o valoare enormă — primul îndepărtează o teamă, al doilea deschide calea unui tratament eficient.

6. Când NU este indicată puncția mamară?

Tot atât de importantă ca decizia de a efectua o puncție este și decizia de a nu o efectua atunci când nu aduce beneficii. În general, puncția nu este indicată pentru:

• Leziunile clar benigne (BI-RADS 2) — de exemplu, chisturi simple asimptomatice sau ganglioni intramamari tipici.

• Sânul normal (BI-RADS 1).

• Leziunile BI-RADS 3 în absența factorilor de risc sau a creșterii — la care conduita standard este supravegherea ecografică.

În aceste cazuri, recomandarea corectă este monitorizarea periodică, la intervale stabilite individual.

7. Cum te pregătești pentru puncția mamară?

Pregătirea pentru o puncție mamară ghidată ecografic este minimă:

• Nu este necesar postul alimentar (a fi pe nemâncate).

• Informează medicul dacă urmezi tratament anticoagulant sau antiagregant (aspirină, clopidogrel, acenocumarol, anticoagulante orale directe) ori dacă ai o tulburare de coagulare; în funcție de risc, poate fi necesară o ajustare temporară.

• Adu investigațiile anterioare — ecografii, mamografii, rezultate ale unor biopsii precedente.

• Îmbrăcăminte comodă, ușor de îndepărtat la nivelul toracelui.

• Este recomandabil, din rațiuni emoționale și practice, să fii însoțită de o persoană de încredere.

8. Cum se desfășoară procedura, pas cu pas?

Puncția mamară ghidată ecografic urmează un protocol bine standardizat:

1. Poziționarea. Pacienta este așezată în decubit dorsal (uneori ușor lateral), cu brațul ridicat, pentru o expunere optimă a sânului.

2. Reperarea ecografică. Medicul localizează leziunea cu sonda ecografică și planifică traiectoria acului, alegând cel mai sigur și mai scurt traseu.

3. Dezinfecția și anestezia locală. Pielea este dezinfectată riguros, iar la nivelul zonei de puncție se injectează un anestezic local, astfel încât procedura să fie cât mai confortabilă.

4. Recoltarea. Sub vizualizare ecografică continuă, medicul introduce acul în leziune. În cazul biopsiei cu ac gros, dispozitivul automat prelevează rapid unul sau mai multe fragmente de țesut (de regulă 2–5 mostre). La aspirația de chist, lichidul este extras printr-o singură manevră.

5. Plasarea markerului (opțional). Dacă este necesar, se poziționează un mic clip pentru localizarea ulterioară.

6. Hemostaza. După extragerea acului, se aplică o compresie ușoară timp de câteva minute și un pansament; uneori se recomandă gheață local.

7. Prepararea probelor. Materialul recoltat este trimis la laboratorul de anatomie patologică pentru examen histopatologic (sau citologic, în cazul FNA).

Întreaga procedură durează de regulă 15–30 de minute, recoltarea propriu-zisă fiind de doar câteva minute.

9. Este dureroasă puncția mamară? Ce simți în timpul procedurii

Datorită anesteziei locale, puncția mamară este în general bine tolerată. Pacienta poate resimți senzația înțepăturii anestezicului (similar unei injecții), apoi o presiune locală în timpul recoltării. În cazul biopsiei cu ac gros, dispozitivul automat produce un zgomot scurt de „clic" la fiecare prelevare — un sunet care poate surprinde, dar nu este dureros. Majoritatea pacientelor descriu procedura ca fiind mult mai ușoară decât anticipau.

10. După procedură — recuperare și recomandări

Recuperarea după o puncție mamară este de obicei rapidă:

• Aplicarea de gheață (compresă rece) la nivelul sânului în primele ore reduce tumefierea și echimoza.

• O ușoară sensibilitate locală sau o vânătaie sunt frecvente și se resorb spontan în câteva zile.

• Se recomandă evitarea efortului fizic intens și a activităților solicitante pentru braț în prima zi.

• Un analgezic uzual (paracetamol) este suficient în cazul rar al unui disconfort persistent.

• Pansamentul și recomandările privind igiena locală se respectă conform indicațiilor medicului.

Se recomandă contactarea medicului în situațiile rare în care apar: tumefiere rapidă și dureroasă, sângerare care nu cedează la compresie, semne de infecție (roșeață, căldură locală, febră).

11. Riscuri și complicații ale puncției mamare

Puncția mamară ghidată ecografic este o procedură foarte sigură, cu o rată de complicații redusă. Marea majoritate a efectelor secundare sunt minore și autolimitate.

Frecvente, dar minore:

• Echimoză (vânătaie) și mică sensibilitate locală.

• Disconfort tranzitoriu la locul puncției.

Rare:

• Hematom mai voluminos (mai ales la paciente sub tratament anticoagulant).

• Reacție vasovagală (amețeală, senzație de leșin).

• Infecție locală.

Foarte rare / excepționale:

• Pneumotorax (acumulare de aer în torace) — extrem de rar, posibil teoretic la leziuni foarte profunde; ghidajul ecografic continuu îl previne aproape complet.

• Însămânțarea pe traiectul acului — eveniment cu totul excepțional, fără relevanță prognostică demonstrată.

Raportul beneficiu–risc este net favorabil: informația diagnostică obținută depășește cu mult riscurile minore ale procedurii.

De reținut: Puncția mamară nu provoacă și nu răspândește cancerul. Aceasta este o temere frecventă, dar nefondată științific. Procedura doar prelevează un eșantion dintr-o leziune deja existentă, pentru a stabili diagnosticul.

12. Interpretarea rezultatelor

Rezultatul puncției mamare este stabilit de medicul anatomopatolog și trebuie întotdeauna corelat cu aspectul imagistic — principiu cunoscut sub numele de concordanță radiologico-patologică.

• Rezultat benign concordant. Atunci când rezultatul histologic benign este în acord cu un aspect imagistic benign, concluzia este liniștitoare, iar conduita constă de regulă în supraveghere.

• Rezultat malign. Confirmă diagnosticul de cancer și permite caracterizarea tumorii (tip histologic, grad, receptori hormonali, HER2) — informații pe baza cărora echipa multidisciplinară planifică tratamentul.

• Rezultat discordant. Dacă un rezultat benign nu este în acord cu un aspect imagistic suspect (de exemplu, o leziune BI-RADS 5 cu biopsie „benignă"), se impune repetarea biopsiei sau excizia chirurgicală, pentru a nu rata un diagnostic.

• Leziuni „de graniță" (incertitudine de malignitate, categoria B3). Anumite leziuni — hiperplazia ductală atipică, neoplazia lobulară, leziunile papilare, cicatricea radiară, atipia epitelială plană — au un potențial nedeterminat și necesită frecvent excizie sau evaluare suplimentară, deoarece pot ascunde sau evolua către o leziune malignă.

Interpretarea rezultatului și planificarea conduitei se fac întotdeauna în context clinic, ideal în cadrul unei echipe multidisciplinare.

13. Puncția cu ac fin versus biopsia cu ac gros și alte metode

Alegerea tehnicii depinde de tipul leziunii și de scopul diagnostic. Tabelul de mai jos sintetizează principalele opțiuni:

Metodă	Ce recoltează	Acuratețe / utilitate	Caracter invaziv
Aspirație chist	Lichid	Diagnostic + terapeutic pentru chisturi	Minim
Puncție cu ac fin (FNA)	Celule (citologie)	Utilă pentru chisturi, ganglioni, leziuni clar benigne; sensibilitate mai redusă	Minim
Biopsie cu ac gros (CNB)	Fragment de țesut (histologie)	Metoda de elecție pentru leziuni solide suspecte; permite markeri tumorali	Redus
Biopsie asistată vacuum (VAB)	Volum mare de țesut	Leziuni selectate; posibilă îndepărtare a unor leziuni benigne	Redus
Biopsie chirurgicală	Leziune (parțial/total)	Rezervată cazurilor discordante sau „de graniță"	Mai invaziv

O meta-analiză publicată în jurnalul The Breast (Wang et al., 2017) a confirmat că biopsia cu ac gros are o sensibilitate superioară puncției cu ac fin (în jur de 87% față de ~74%), cu specificitate ridicată pentru ambele metode. În plus, biopsia cu ac gros oferă un fragment de țesut suficient pentru analiza receptorilor hormonali și HER2 — motiv pentru care este recomandată ca metodă de primă linie în evaluarea leziunilor solide suspecte.

14. Puncția mamară în contexte speciale

În sarcină și alăptare. Ecografia și puncția ghidată ecografic se pot efectua în siguranță în sarcină și alăptare, fiind metode fără radiații. Orice nodul nou apărut în această perioadă trebuie evaluat, deoarece modificările fiziologice ale sânului nu trebuie să întârzie un diagnostic important.

Leziuni nepalpabile. Leziunile descoperite doar imagistic (nepalpabile) sunt indicația ideală pentru ghidajul ecografic, care permite țintirea precisă a unei formațiuni invizibile la examenul clinic.

Ganglionii axilari. Evaluarea ganglionilor axilari prin puncție ghidată ecografic este o componentă-cheie a stadializării cancerului de sân, contribuind la deciziile privind tratamentul chirurgical al axilei.

15. Puncția mamară la Clinica Doctor Allia Dmour – Iași

La Clinica Doctor Allia Dmour, evaluarea sânului face parte integrantă din îngrijirea ginecologică completă a femeii. Parcursul tipic al unei paciente cu o leziune mamară include: consultația clinică și examenul sânului, ecografia mamară cu încadrare BI-RADS, recomandarea individualizată a puncției atunci când este justificată, prelevarea ghidată ecografic și interpretarea rezultatelor în context clinic, prin analize medicale și examen histopatologic dedicat. Cazurile care necesită tratament oncologic sunt îndrumate către o echipă multidisciplinară de specialitate. Investigații suplimentare, după caz: RMN, mamografie.

Dr. Oana Neumann

Medic primar obstetrică-ginecologie

Absolventă a Facultății de Medicină, UMF „Gr. T. Popa" Iași · Peste 25 de ani de experiență profesională

Competențe: Medicină Materno-Fetală, Ultrasonografie Obstetricală și Ginecologică, Colposcopie, Histeroscopie Intervențională și Diagnostică, Uroginecologie, Tratamentul Infertilității și Reproducere Umană Asistată

De ce contează o evaluare integrată a sănătății sânului?

Sănătatea sânului este parte a sănătății globale a femeii. O leziune mamară descoperită la o pacientă aflată în monitorizare ginecologică, în sarcină sau cu istoric familial de cancer beneficiază de o evaluare coordonată, în care examenul clinic, ecografia și — atunci când este necesar — puncția se integrează într-un parcurs diagnostic clar, empatic și fără întârzieri.

Ne angajăm să oferim nu doar competență tehnică, ci și comunicare transparentă și suport emoțional, esențiale într-o situație în care fiecare zi de incertitudine contează.

16. Întrebări frecvente (FAQ)

❓ Ce este puncția mamară ghidată ecografic?

Este o procedură de diagnostic minim invazivă prin care se prelevează celule sau țesut dintr-o leziune a sânului (nodul, chist sau ganglion), sub vizualizare ecografică continuă, pentru a fi analizate la microscop. Scopul este de a stabili dacă leziunea este benignă sau malignă. Se efectuează ambulatoriu, cu anestezie locală, și nu folosește radiații.

❓ Este dureroasă puncția mamară?

Datorită anesteziei locale, procedura este în general bine tolerată. Pacienta resimte înțepătura anestezicului și apoi o senzație de presiune. În cazul biopsiei cu ac gros, dispozitivul produce un „clic" scurt la fiecare prelevare, care poate surprinde, dar nu este dureros. Majoritatea pacientelor descriu procedura ca fiind mai ușoară decât se așteptau.

❓ Care este diferența dintre puncția cu ac fin și biopsia cu ac gros?

Puncția cu ac fin (FNA) recoltează celule izolate (examen citologic) și este utilă pentru chisturi, ganglioni sau leziuni clar benigne. Biopsia cu ac gros (core needle biopsy) prelevează fragmente de țesut intact (examen histopatologic), are o acuratețe mai mare pentru leziunile solide suspecte și permite analiza markerilor tumorali necesari planificării tratamentului. Pentru leziunile suspecte, biopsia cu ac gros este metoda de elecție.

❓ Când este recomandată puncția unui nodul mamar?

Indicația se stabilește în funcție de aspectul imagistic, exprimat prin categoria BI-RADS. Leziunile BI-RADS 4 și 5 (suspecte sau înalt sugestive de malignitate) necesită biopsie. Leziunile BI-RADS 3 (probabil benigne) sunt de regulă supravegheate, dar pot fi puncționate dacă cresc, dacă pacienta are factori de risc sau dacă își dorește un diagnostic cert. Nodulii palpabili persistenți și ganglionii axilari suspecți reprezintă, de asemenea, indicații.

❓ Puncția mamară poate provoca sau răspândi cancerul?

Nu. Aceasta este o temere frecventă, dar nefondată științific. Puncția doar prelevează un eșantion dintr-o leziune deja existentă, pentru a o analiza. Riscul teoretic de însămânțare pe traiectul acului este cu totul excepțional și fără relevanță prognostică demonstrată. Beneficiul diagnostic depășește cu mult acest risc minim.

❓ Ce înseamnă categoriile BI-RADS din rezultatul ecografiei?

BI-RADS este un sistem standardizat de raportare a imagisticii mamare, cu categorii de la 0 la 6. BI-RADS 1 și 2 înseamnă rezultat normal sau benign; BI-RADS 3 — probabil benign (risc sub 2%), de obicei supravegheat; BI-RADS 4 — suspect, cu biopsie recomandată; BI-RADS 5 — înalt sugestiv de malignitate, cu biopsie obligatorie; BI-RADS 6 — malignitate deja confirmată. Categoria orientează decizia de a efectua sau nu o puncție.

❓ Cât durează procedura și recuperarea?

Întreaga procedură durează de obicei 15–30 de minute, recoltarea propriu-zisă fiind de câteva minute. Recuperarea este rapidă: pacienta poate pleca acasă la scurt timp și își poate relua activitățile obișnuite, evitând efortul intens în prima zi. O mică echimoză sau sensibilitate locală se resorb spontan în câteva zile.

❓ Trebuie să întrerup medicamentele înainte de puncție?

Medicamentele uzuale nu se întrerup, dar este esențial să informezi medicul dacă urmezi tratament anticoagulant sau antiagregant (aspirină, clopidogrel, acenocumarol, anticoagulante orale directe) ori dacă ai o tulburare de coagulare. În funcție de risc, medicul poate recomanda o ajustare temporară. Adu cu tine investigațiile imagistice anterioare.

❓ Ce se întâmplă dacă rezultatul biopsiei este „de graniță” sau nedeterminat?

Anumite leziuni (de exemplu, hiperplazia ductală atipică, leziunile papilare, cicatricea radiară) au un potențial nedeterminat și necesită frecvent excizie chirurgicală sau evaluare suplimentară, deoarece pot ascunde o leziune malignă. De asemenea, dacă rezultatul benign nu este în acord cu un aspect imagistic suspect (rezultat discordant), se recomandă repetarea biopsiei sau intervenția chirurgicală.

❓ Puncția mamară se poate face în timpul sarcinii sau alăptării?

Da. Ecografia și puncția ghidată ecografic sunt metode fără radiații și se pot efectua în siguranță în sarcină și alăptare. Orice nodul nou apărut în această perioadă trebuie evaluat, deoarece modificările fiziologice ale sânului nu trebuie să întârzie un diagnostic important.

Concluzie

Punctia mamara ghidată ecografic este o procedură sigură, rapidă și extrem de valoroasă, care transformă o suspiciune imagistică într-un diagnostic cert. Pe baza rezultatului, multe paciente primesc confirmarea liniștitoare a unei leziuni benigne, evitând o intervenție chirurgicală, în timp ce cazurile maligne beneficiază de un diagnostic precoce și de planificarea unui tratament eficient.

Esențială este abordarea integrată — examen clinic, ecografie cu încadrare BI-RADS și, atunci când este indicat, puncție — efectuată cu profesionalism, empatie și comunicare transparentă. Dacă ai descoperit un nodul mamar sau ai primit recomandarea unei puncții și dorești o evaluare de specialitate, echipa Clinicii Doctor Allia Dmour este alături de tine.

Programați-vă pentru o consultație de specialitate:

📍 Clinica Doctor Allia Dmour

Bd. Carol I nr. 48, Iași

📞 0747 619 919 | 0371 371 381

🌐 www.allia-ginecologie.com

🕐 Luni–Vineri: 08:30–18:00 | Sâmbătă: 08:30–12:30

→ Programează online | → Vezi tarife | → Ginecologie

Referințe bibliografice

Toate informațiile medicale din acest articol sunt fundamentate pe ghiduri clinice și publicații de specialitate de referință:

[1] D'Orsi CJ, Sickles EA, Mendelson EB, Morris EA, et al. ACR BI-RADS Atlas, Breast Imaging Reporting and Data System. 5th ed. Reston, VA: American College of Radiology; 2013.

[2] Mendelson EB, Böhm-Vélez M, Berg WA, et al. ACR BI-RADS Ultrasound. In: ACR BI-RADS Atlas, 5th ed. American College of Radiology; 2013.

[3] Wang M, He X, Chang Y, Sun G, Thabane L. A sensitivity and specificity comparison of fine needle aspiration cytology and core needle biopsy in evaluation of suspicious breast lesions: A systematic review and meta-analysis. Breast. 2017;31:157–166. doi:10.1016/j.breast.2016.11.009

[4] Parker SH, Jobe WE, Dennis MA, et al. US-guided automated large-core breast biopsy. Radiology. 1993;187(2):507–511. doi:10.1148/radiology.187.2.8475299

[5] Schueller G, Schueller-Weidekamm C, Helbich TH. Accuracy of ultrasound-guided, large-core needle breast biopsy. Eur Radiol. 2008;18(9):1761–1773. doi:10.1007/s00330-008-0955-4

[6] Loibl S, André F, Bachelot T, et al. Early breast cancer: ESMO Clinical Practice Guideline for diagnosis, treatment and follow-up. Ann Oncol. 2024;35(2):159–182. doi:10.1016/j.annonc.2023.11.016

[7] National Institute for Health and Care Excellence (NICE). Early and locally advanced breast cancer: diagnosis and management. NICE Guideline [NG101]. London: NICE; 2018 (updated).

[8] Houssami N, Ciatto S, Turner RM, Cody HS, Macaskill P. Preoperative ultrasound-guided needle biopsy of axillary nodes in invasive breast cancer: meta-analysis of its accuracy and utility in staging the axilla. Ann Surg. 2011;254(2):243–251. doi:10.1097/SLA.0b013e31821f1564

[9] Berg WA, Blume JD, Cormack JB, et al. Combined screening with ultrasound and mammography vs mammography alone in women at elevated risk of breast cancer (ACRIN 6666). JAMA. 2008;299(18):2151–2163. doi:10.1001/jama.299.18.2151

[10] Bevers TB, Niell BL, Baker JL, et al. NCCN Clinical Practice Guidelines in Oncology: Breast Cancer Screening and Diagnosis. J Natl Compr Canc Netw. 2023.

[11] Rautiainen S, Masarwah A, Sudah M, et al. Axillary lymph node biopsy in newly diagnosed invasive breast cancer: comparative accuracy of fine-needle aspiration biopsy versus core-needle biopsy. Radiology. 2013;269(1):54–60. doi:10.1148/radiol.13122637

[12] StatPearls. Breast Imaging Reporting and Data System (BI-RADS). Treasure Island, FL: StatPearls Publishing; 2023.

⚠️ Notă:

Acest articol are caracter informativ-educativ și nu constituie consultație medicală individualizată. Fiecare situație clinică este unică și necesită evaluarea unui medic specialist. Deciziile privind investigarea și tratamentul leziunilor mamare trebuie luate exclusiv în urma consultației medicale directe, a evaluării imagistice și a interpretării rezultatelor în context clinic. Valorile riscului de malignitate prezentate sunt orientative și pot varia în funcție de ghidul utilizat și de metodologia laboratorului.

Articol publicat de Clinica Doctor Allia Dmour – Bd. Carol I nr. 48, Iași | www.allia-ginecologie.com | © 2026