Hipertensiunea gestationala, preeclampsia si eclampsia: ce trebuie să știe orice gravidă

https://video.wixstatic.com/video/231e90_31993541381c4cfca4bf7ce9c3d6ee19/720p/mp4/file.mp4

🎥Abordăm un subiect important pentru orice femeie care se pregătește să devină mamă: complicațiile tensionale din sarcină.

Articol: Hipertensiunea gestationala, preeclampsia si eclampsia

Autor: Dr. Allia Dmour | Medic primar obstetrică-ginecologie, Doctor în Medicină

Categorie: Obstetrică și Îngrijire în Sarcină | Esențiale pentru Sănătatea Femeii

Sarcina este una dintre cele mai profunde transformări pe care le trăiește o femeie. Și tocmai pentru că este atât de extraordinară, ea merită toată atenția medicală de care are nevoie. Aproximativ 20% dintre sarcini prezintă complicații care pot pune în pericol sănătatea mamei sau a copilului — iar printre cele mai serioase se numără afecțiunile legate de tensiunea arterială: hipertensiunea gestationala, preeclampsia si eclampsia.

Aceste condiții nu trebuie să sperie, dar trebuie să fie cunoscute. Înțelegerea lor este primul pas spre o sarcină supravegheată corect și, în cele mai multe cazuri, spre un final fericit.

Ce este hipertensiunea arterială în sarcină

Hipertensiunea arterială este definită prin valori ale tensiunii sistolice peste 140 mmHg și/sau ale tensiunii diastolice peste 90 mmHg, măsurate la cel puțin două determinări separate¹.

Hipertensiunea gestațională este forma care apare după săptămâna 20 de sarcină, în absența proteinuriei sau a altor semne de afectare de organ. Ea apare ca urmare a presiunii crescute pe care o exercită dezvoltarea fătului asupra inimii și circulației materne și complică aproximativ 7% din totalul sarcinilor².

Când este depistată precoce și tratată cu atenție, în cele mai multe cazuri sarcina evoluează fără probleme grave.

Ce este preeclampsia

Preeclampsia este un sindrom clinic mai complex, definit prin asocierea hipertensiunii arteriale cu proteinurie semnificativă — peste 300 mg de proteină în 24 de ore — sau cu semne de afectare a organelor țintă, apărute după săptămâna 20 de gestație, de regulă în trimestrul al treilea¹.

La nivel global, preeclampsia complică circa 3% din totalul sarcinilor, cu o incidență de până la 5–7% la primiparele (femeile aflate la prima sarcină)³. Când apare înainte de săptămâna 32, vorbim despre preeclampsie cu debut precoce — o formă asociată cu riscuri mai mari atât pentru mamă, cât și pentru făt, care necesită supraveghere medicală intensivă.

Un aspect esențial, adesea ignorat: preeclampsia poate apărea și după naștere, în primele zile sau săptămâni post-partum. Monitorizarea nu se încheie odată cu nașterea.

Ce este eclampsia

Eclampsia reprezintă forma cea mai severă, definită prin apariția convulsiilor sau a stării de comă pe fondul preeclampsiei, care nu pot fi atribuite altor cauze neurologice⁴. Peste 2% dintre gravidele cu preeclampsie vor dezvolta eclampsie³ — un argument solid pentru ca preeclampsia să nu fie niciodată subestimată.

Împreună, aceste trei afecțiuni reprezintă cauze importante de mortalitate și morbiditate materno-fetală, putând genera complicații severe: accident vascular cerebral, coagulare intravasculară diseminată, insuficiență multiplă de organ, dezlipire de placentă, restricție de creștere fetală sau sindrom HELLP.

Factori de risc — cine trebuie să fie mai atentă

Medicina a identificat o serie de factori asociați cu un risc crescut de a dezvolta aceste afecțiuni¹˒²:

• Obezitate sau supraponderalitate

• Diabet zaharat preexistent sau gestațional

• Prima sarcină (primiparitate)

• Vârsta sub 20 de ani sau peste 35 de ani

• Sarcină gemelară sau multiplă

• Predispoziție genetică sau antecedente familiale de preeclampsie

• Istoric personal de preeclampsie la o sarcină anterioară

• Hipertensiune arterială cronică preexistentă

• Colagenoze (boli autoimune)

• Deficit de proteină C și S (trombofilie)

• Sarcini obținute prin fertilizare in vitro

Prezența unuia sau mai multor factori de risc nu înseamnă că veți dezvolta neapărat o complicație. Înseamnă că medicul dumneavoastră obstetrician trebuie să cunoască aceste informații de la prima consultație, pentru a personaliza planul de monitorizare.

Cum se monitorizează și se tratează

Investigații obligatorii la fiecare control

Hipertensiunea gestațională necesită vizite obstetricale de două ori pe lună și un set de investigații la fiecare prezentare¹:

• Măsurarea tensiunii arteriale (la interval de timp, nu o singură determinare)

• Analiza urinei pentru proteinurie (urină din 24 de ore)

• Urmărirea creșterii uterine și completarea graficului de creștere fetală

• Hemoleucogramă completă cu trombocite

• Biochimia sângelui: transaminaze (ALAT, ASAT), creatinină, uree

• Ecografie obstetricală

Tratamentul formelor ușoare și moderate

Abordarea terapeutică a hipertensiunii gestaționale ușoare sau moderate include¹˒²:

• Repaus, în special în decubit lateral stâng

• Regim alimentar echilibrat

• Calciu 1.000 mg/zi — suplimentarea reduce cu aproximativ 50% riscul de preeclampsie

• Aspirină 75–100 mg/seara, profilactic, la pacientele cu risc, cu condiția absenței contraindicațiilor

• Antihipertensive compatibile cu sarcina, prescrise de medicul curant

• Continuarea tratamentului și monitorizare post-partum.

Urgențele medicale

Hipertensiunea gestațională severă, preeclampsia și eclampsia sunt urgențe medicale majore, deseori interdisciplinare, care necesită internare imediată pentru terapie, stabilizare și supraveghere continuă.

Ce se întâmplă după naștere

Deși, în cele mai multe cazuri, hipertensiunea gestațională și preeclampsia se remit după naștere, efectele lor nu dispar complet din istoria medicală a femeii. Cele care le-au traversat au un risc crescut de¹˒⁴:

• Recurență la o sarcină ulterioară — cu atât mai mare cu cât afecțiunea s-a instalat mai precoce în prima sarcină

• Hipertensiune arterială cronică în anii următori

• Accident vascular cerebral

• Boală cardiacă ischemică

• Tromboză venoasă

Consilierea medicală postnatală este, prin urmare, esențială și presupune:

• Verificarea tensiunii arteriale de cel puțin două ori pe an

• Evaluarea factorilor de risc cardiovascular (profil lipidic, glicemie) la fiecare 5 ani

• Adoptarea unui stil de viață sănătos: renunțarea la fumat, activitate fizică regulată, reducerea greutății corporale acolo unde este necesar

Când trebuie să mergeți la medic

Pentru o sarcină fără complicații, consultațiile se programează lunar în primele două trimestre (săptămânile 1–28) și de două ori pe lună în trimestrul al treilea (săptămânile 29–40).

Obiectivele monitorizării sunt clare: identificarea timpurie a riscurilor obstetricale, stabilirea conduitei terapeutice adecvate și aducerea pe lume a unui copil cu un prognostic postnatal favorabil.

Imediat ce bănuiți că sunteți însărcinată — programați-vă la medic. Nu așteptați. Nu amânați.

Întrebări frecvente

Poate apărea preeclampsia fără simptome vizibile? Da. Preeclampsia poate evolua asimptomatic, mai ales în fazele inițiale. De aceea, monitorizarea tensiunii arteriale și a urinei la fiecare control prenatal este esențială, chiar dacă vă simțiți bine.

Preeclampsia înseamnă că voi naște obligatoriu prin cezariană? Nu neapărat. Decizia privind calea de naștere depinde de severitatea afecțiunii, vârsta gestațională și starea mamei și a fătului. Medicul obstetrician va evalua fiecare situație individual.

Dacă am avut preeclampsie la prima sarcină, o voi avea și la a doua? Riscul de recurență există și este mai mare dacă preeclampsia s-a instalat precoce. Cu o monitorizare atentă și, acolo unde este cazul, cu măsuri profilactice (aspirină, calciu), riscul poate fi redus semnificativ.

Pot face sport în timpul sarcinii dacă am tensiunea ușor crescută? Activitatea fizică moderată poate fi benefică, dar decizia aparține exclusiv medicului curant, care va evalua valorile tensionale, vârsta gestațională și starea generală. Nu modificați activitatea fizică fără recomandare medicală.

Cât durează până când tensiunea revine la normal după naștere? În formele ușoare și moderate, valorile se normalizează de obicei în câteva săptămâni post-partum. Formele severe pot necesita tratament antihipertensiv pentru o perioadă mai lungă, sub supraveghere medicală.

La Clinica Doctor Allia Dmour

Monitorizarea sarcinii și managementul complicațiilor obstetricale se află în centrul activității noastre clinice. Oferim consultații de obstetrică-ginecologie complete, evaluare ecografică, investigații de laborator și un plan individualizat pentru fiecare gravidă — indiferent dacă sarcina evoluează fără riscuri sau necesită supraveghere specială.

📍 Bulevardul Carol I nr. 48, Iași 📞 0747 619 919 / 0371 371 381 🌐 allia-ginecologie.com 🕐 Luni–Vineri: 08:30–18:00 | Sâmbătă: 08:30–12:30

→ Programează online | → Vezi tarife | → Monitorizare sarcină

Referințe bibliografice

1. American College of Obstetricians and Gynecologists (ACOG). Gestational Hypertension and Preeclampsia. ACOG Practice Bulletin No. 222. Obstet Gynecol. 2020;135(6):e237–e260.

2. National Institute for Health and Care Excellence (NICE). Hypertension in pregnancy: diagnosis and management. NICE Guideline NG133. London: NICE; 2019 (updated 2023).

3. Mol BWJ, Roberts CT, Thangaratinam S, et al. Pre-eclampsia. Lancet. 2016;387(10022):999–1011.

4. World Health Organization (WHO). WHO recommendations for prevention and treatment of pre-eclampsia and eclampsia. Geneva: WHO; 2011.

Acest articol are scop exclusiv informativ și educațional. Nu înlocuiește consultul medical de specialitate. Dacă prezentați simptome sau aveți îngrijorări legate de sarcina dumneavoastră, adresați-vă medicului obstetrician.