Chistul si Abcesul Bartholin: Cauze, Simptome și Tratament Chirurgical

Chistul si Abcesul Bartholin, Clinica Doctor Allia Dmour, Iași, 2026

Articol: Chistul si Abcesul Bartholin: Cauze, Simptome și Tratament Chirurgical

Autor: Dr. Allia Dmour | Medic primar obstetrică-ginecologie, Doctor în Științe Medicale

Categorie: Ginecologie | Chirurgie Ginecologică  | Esențiale pentru Sănătatea Femeii

Timp estimat de lectură: 9 minute

Introducere

O umflătură apărută brusc la nivelul vulvei, însoțită de durere sau disconfort, este una dintre situațiile care îngrijorează cel mai tare femeile și care, de multe ori, determină o prezentare de urgență la ginecolog. În spatele acestui simptom se află, frecvent, o afecțiune bine definită și complet tratabilă: chistul sau abcesul glandei Bartholin.

Deși sună intimidant, chistul Bartholin este o problemă ginecologică comună, care poate apărea la orice femeie în perioada reproductivă — și uneori și după aceea. Diagnosticul este simplu, tratamentul chirurgical este eficient, iar recuperarea este rapidă. Cel mai important lucru este ca pacienta să nu amâne consultul și să nu recurgă la soluții improvizate acasă.

Acest articol explică tot ce trebuie să știți despre glandele Bartholin, cum se formează chisturile și abcesele, când este necesară intervenția chirurgicală și ce presupune aceasta în practică.

Ce sunt glandele Bartholin?

Glandele Bartholin — numite oficial glande vestibulare mari (glandulae vestibulares majores) — sunt două glande de mici dimensiuni, situate bilateral la baza labiilor mici, la orificiul vaginal, în poziția corespunzătoare orei 4 și orei 8 pe cadranul unui ceas. Au dimensiuni reduse, de aproximativ 0,5–1 cm, și în mod normal nu sunt palpabile.

Rolul lor fiziologic este de a secreta un fluid mucos clar, care contribuie la lubrifierea vestibulului vulvar în cursul excitației sexuale. Fiecare glandă are un canal excretor cu o lungime de aproximativ 2,5 cm, care se deschide în vestibulul vaginal, la nivelul himenului sau al resturilor himenale.

Glandele au fost descrise pentru prima dată în 1677 de anatomistul olandez Caspar Bartholin cel Tânăr, al cărui nume îl poartă de atunci.

Chistul Bartholin — cum se formează și cum se manifestă

Mecanism de formare

Chistul Bartholin apare atunci când canalul excretor al glandei se obstruează, împiedicând eliminarea secreției. Secrețiile se acumulează în interiorul glandei, care se dilată progresiv și formează o colecție chistică — un chist de retenție. Obstrucția poate fi cauzată de inflamații repetate, traumatisme minore, cicatrici locale sau, uneori, fără o cauză aparentă.

Prevalența chistului Bartholin este estimată la aproximativ 2% dintre femeile cu vârste între 20 și 29 de ani, reprezentând cea mai frecventă perioadă de apariție, conform datelor publicate în Obstetrics & Gynecology (Bhide et al., 2010). Incidența scade după menopauză, odată cu involuția fiziologică a glandelor.

Simptome

Chistul Bartholin neinfectat este adesea asimptomatic când are dimensiuni mici (sub 1–2 cm). Pacienta poate observa o formațiune rotundă, moale, nedureroasă, la nivelul labiei mici. Chisturile mai mari pot produce:

• Disconfort sau senzație de presiune la nivelul vulvei

• Durere la contactul sexual (dispareunie)

• Dificultăți la mers sau la stat jos prelungit

• Senzație de corp străin la nivel vulvar

Aspectul clinic este caracteristic: formațiune chistică unilaterală, fluctuentă, acoperită de mucoasă normală, fără semne inflamatorii locale.

Abcesul Bartholin — când chistul se infectează

Mecanism și agenți patogeni

Abcesul Bartholin apare prin suprainfectarea unui chist preexistent sau, mai rar, prin infectarea primară a glandei. Conținutul chistului se infectează cu bacterii, producând o colecție purulentă care crește rapid în dimensiuni și devine extrem de dureroasă.

Microbiologia abceselor Bartholin este polimicrobiană. Studiile bacteriologice au identificat în mod frecvent:

• Escherichia coli — cel mai frecvent agent izolat

• Staphylococcus aureus

• Bacterii anaerobe (Bacteroides spp., Peptostreptococcus)

• Neisseria gonorrhoeae — implicată în aproximativ 10–15% din cazuri, conform American Journal of Obstetrics and Gynecology (Bleker et al.)

• Chlamydia trachomatis

Un studiu publicat în Journal of Obstetrics and Gynaecology (Omole et al., 2003) a demonstrat că mai mult de jumătate dintre abcesele Bartholin au o etiologie nespecifică, polimicrobiană, necorelată cu o infecție cu transmitere sexuală.

Simptome

Spre deosebire de chistul necomplicat, abcesul Bartholin are o simptomatologie acută și sugestivă:

• Durere vulvară intensă, cu debut rapid și agravare progresivă în 2–4 zile

• Formațiune vulvară unilaterală, roșie, caldă, extrem de sensibilă la atingere

• Edem local semnificativ

• Dificultăți severe la mers, stat jos, urinat sau la contactul sexual

• Stare generală alterată, febră (prezentă în formele cu reacție sistemică)

• Uneori, fistulizare spontană cu evacuarea conținutului purulent

Diagnosticul este clinic și nu necesită, de regulă, investigații imagistice suplimentare. Ecografia endovaginală sau perineală poate fi utilă în cazurile atipice sau când se suspectează o colecție profundă.

Factori de risc și afecțiuni asociate

Orice femeie poate dezvolta un chist sau abces Bartholin, dar anumiți factori cresc probabilitatea:

• Infecții vulvovaginale recurente — prin inflamație cronică a canalului excretor

• Igienă intimă dezechilibrată — utilizarea excesivă de produse agresive care perturbă flora vulvovaginală

• Traume locale repetate — microtraumatisme în cursul contactului sexual, epilare, etc.

• Infecții cu transmitere sexuală — în special gonoreea și chlamydia

• Episoade anterioare de chist sau abces Bartholin — recidivele sunt frecvente: literatura de specialitate citează rate de recidivă de 5–15% după drenaj simplu

Diagnosticul diferențial

Nu orice formațiune vulvară unilaterală este un chist Bartholin. O evaluare ginecologică corectă exclude alte entități clinice cu prezentare similară:

• Chistul canalului Gartner — origine embriologică diferită, localizat anterior

• Chistul epidermic de includere — fără legătură cu glandele vestibulare

• Lipomul vulvar — formațiune moale, nedureroasă, bine delimitată

• Hidradenita supurativă — afecțiune inflamatorie cronică a glandelor apocrine

• Carcinomul glandei Bartholin — extrem de rar (sub 1% din tumorile vulvare), dar trebuie luat în considerare la femeile peste 40 de ani cu formațiune solidă, fermă, în creștere; recomandarea este examinarea histologică a piesei rezecate

Un studiu publicat în The Journal of Lower Genital Tract Disease (Wechter et al., 2004) subliniază că orice formațiune la nivelul glandei Bartholin la o femeie peste 40 de ani trebuie tratată cu prudență și evaluată histologic.

Tratamentul chistului și abcesului Bartholin

Tratamentul este în principal chirurgical. Alegerea metodei depinde de dimensiunea colecției, de caracterul acut sau cronic, de vârsta pacientei și de istoricul de recidive.

Drenajul simplu — soluție temporară

Incizia și drenajul abcesului oferă ameliorare rapidă a durerii acute, dar rata de recidivă este mare (15–20%), deoarece colecția se poate reface prin obstrucția repetată a canalului. Nu este considerată soluția definitivă.

Cateterul Word

Cateterul Word este un dispozitiv mic, cu balon gonflabil, introdus în chist prin incizie minimă și menținut 4–6 săptămâni pentru a permite epitelizarea unui nou canal de drenaj. Este o metodă eficientă și minim invazivă, utilizată frecvent în urgență. Studiile publicate în American Family Physician (Omole et al., 2003) arată rate de succes de 80–84% cu cateter Word, cu recidive mai puțin frecvente decât după drenajul simplu.

Marsupializarea — soluția chirurgicală de elecție

Marsupializarea reprezintă intervenția chirurgicală standard pentru chistul și abcesul Bartholin recidivant sau voluminos. Tehnica constă în:

1. Incizia peretelui chistului sau abcesului

2. Evacuarea conținutului (ser sau puroi)

3. Eversarea și suturarea marginilor inciziei la mucoasa vulvară, creând o deschidere permanentă

Rezultatul este formarea unui nou ostium funcțional al glandei, care permite drenajul continuu al secrețiilor și elimină riscul de reacumulare. Studiile publicate în British Journal of Obstetrics and Gynaecology (Haider et al., 2007) arată că marsupializarea are rate de recidivă semnificativ mai scăzute față de drenajul simplu și conservă funcția glandei — un avantaj important la femeile tinere.

Intervenția se efectuează sub anestezie locală sau loco-regională, durează 15–30 de minute și nu necesită internare. Recuperarea este rapidă: majoritatea pacientelor își pot relua activitățile curente în 1–2 zile, cu evitarea contactului sexual 4–6 săptămâni.

Excizia glandei Bartholin

Excizia completă a glandei este rezervată cazurilor cu recidive multiple după marsupializare sau situațiilor în care există suspiciune de leziune malignă. Este o intervenție cu grad de dificultate mai ridicat, asociată cu risc mai mare de sângerare și de lezare a structurilor vecine (uretră, vagin), și se efectuează sub anestezie generală sau spinală. Conform ghidurilor internaționale (ACOG, RCOG), excizia nu trebuie indicată ca primă linie terapeutică, ci rezervată situațiilor bine selectate.

Rolul antibioticelor

Antibioterapia singură nu este suficientă pentru tratamentul chistului sau abcesului Bartholin constituit. Poate fi indicată ca adjuvant postoperator în abcesele cu componentă septică sau în prezența IST asociate, conform antibiogramei. Nu înlocuiește intervenția chirurgicală.

Ce se întâmplă dacă nu se tratează?

Un chist mic, stabil și asimptomatic poate fi monitorizat. Însă orice colecție care crește, doare sau se infectează necesită intervenție promptă. Complicațiile netratatamentului includ:

• Fistulizare spontană cu evacuare incompletă și risc de recidivă

• Extinderea infecției la structurile perineale adiacente

• Fasciita necrozantă — complicație rară, dar potențial amenințătoare de viață, prin extensia infecției la planul fascial

• Sepsis — în cazuri severe, netratate în timp util

Tratamentul chistului și abcesului Bartholin la Clinica Doctor Allia Dmour

La Clinica Doctor Allia Dmour din Iași, intervențiile pentru chistul și abcesul Bartholin sunt realizate de echipa noastră medicală în condiții de siguranță chirurgicală completă.

Deviza noastră este «Fără durere pentru paciente» — orice intervenție potențial dureroasă este efectuată exclusiv cu anestezie, cu participarea și sub supravegherea medicului anestezist. Nu lăsăm nicio pacientă să resimtă durere în cursul procedurii.

Protocolul clinic include:

• Consultație ginecologică completă cu examen clinic și evaluarea corectă a colecției

• Evaluare preanestezică la indicația medicului anestezist

• Marsupializare sau altă intervenție indicată, efectuată corespunzător

• Supraveghere postintervenție și recomandări clare de îngrijire

• Control postoperator pentru verificarea vindecării

Disponibile la clinica noastră:

• Chirurgie și ATI – Chist Bartholin și abcese vulvo-vaginale

• Consultație ginecologică

• Tarife

Întrebări frecvente (FAQ)

Chistul Bartholin dispare de la sine? Chisturile mici și asimptomatice pot rămâne stabile sau, rareori, se pot rezolva spontan. Însă chisturile care cresc în dimensiuni, devin dureroase sau se infectează nu se vindecă fără tratament. Nu se recomandă așteptarea sau aplicarea de comprese calde acasă fără avizul medical.

Este intervenția dureroasă? La Clinica Doctor Allia Dmour, orice procedură potențial dureroasă se efectuează cu anestezie adecvată, sub supravegherea medicului anestezist. Pacienta nu simte durere în cursul intervenției.

Cât durează recuperarea după marsupializare? Activitățile curente pot fi reluate în 1–2 zile. Contactul sexual se reia la 4–6 săptămâni. Vindecarea completă survine în 3–4 săptămâni.

Pot face chistul Bartholin să nu recidiveze? Marsupializarea reduce semnificativ riscul de recidivă față de drenajul simplu. Igienă intimă echilibrată, tratamentul prompt al infecțiilor vulvovaginale și screening regulat pentru IST contribuie la prevenție.

Trebuie să merg la urgențe sau la un ginecolog? Un abces Bartholin acut, cu durere intensă și edem vulvar rapid progresiv, este o urgență ginecologică. Prezentați-vă la cel mai apropiat serviciu medical. Un chist fără simptome acute poate fi evaluat în regim ambulatoriu, la consultație programată.

Se poate trata și în sarcină? Da. Chistul sau abcesul Bartholin poate apărea și în cursul sarcinii. Tratamentul chirurgical (drenaj sau marsupializare) este posibil în sarcină, cu precauțiile anestezice adecvate. Decizia se ia individualizat.

Este necesară biopsia din peretele chistului? La femeile peste 40 de ani sau ori de câte ori există aspect atipic, piesa extirpată se trimite la examen histopatologic pentru a exclude carcinomul glandei Bartholin — o leziune rară, dar cu implicații majore.

Concluzie

Chistul și abcesul Bartholin sunt afecțiuni ginecologice frecvente, cu diagnostic clinic simplu și tratament chirurgical bine standardizat. Marsupializarea, realizată în condiții adecvate și sub anestezie, oferă rezultate excelente, cu recuperare rapidă și risc minim de recidivă.

Nu amânați consultul ginecologic în prezența oricărei formațiuni vulvare sau a durerii la nivelul vulvei. O evaluare promptă face diferența dintre o intervenție minoră și complicații evitabile.

La Clinica Doctor Allia Dmour din Iași, tratăm chistul și abcesul Bartholin cu competență, empatie și respectul pe care îl merită fiecare pacientă.

Programează o consultație

📞 0747 619 919 / 0371 371 381 📧 office@allia-ginecologie.com 📍 Bd. Carol I nr. 48, Iași 🕐 Luni–Vineri: 08:30–18:00 | Sâmbătă: 08:30–12:30

→ Programează online | → Vezi tarife | → Chirurgie Ginecologică

Disclaimer medical

Informațiile din acest articol au caracter educativ și nu înlocuiesc consultul medical de specialitate. Orice decizie terapeutică trebuie luată împreună cu medicul ginecolog, pe baza unei evaluări clinice individuale. Clinica Doctor Allia Dmour nu răspunde pentru utilizarea acestor informații în afara contextului medical.

Referințe bibliografice

1. Bhide A, Nama V, Patel S, Kalu E. Microbiology of cysts/abscesses of Bartholin's gland: review of empirical antibiotic therapy against microbiology isolates at two UK tertiary hospitals. J Obstet Gynaecol. 2010;30(7):701–703.

2. Omole F, Simmons BJ, Hacker Y. Management of Bartholin's duct cyst and gland abscess. Am Fam Physician. 2003;68(1):135–140.

3. Haider Z, Condous G, Kirk E, Mukhopadhyay S, Bhide A. The simple outpatient management of Bartholin's abscess using the Word catheter: a preliminary study. Aust N Z J Obstet Gynaecol. 2007;47(2):137–140.

4. Wechter ME, Wu JM, Marzano D, Haefner H. Management of Bartholin duct cysts and abscesses: a systematic review. J Low Genit Tract Dis. 2009;13(4):237–244.

5. Lee MY, Dalpiaz A, Schwamb R, Miao Y, Waltzer WC, Khan A. Clinical pathology of Bartholin's glands: a review of the literature. Curr Urol. 2015;8(1):22–25.

6. American College of Obstetricians and Gynecologists (ACOG). Management of Bartholin's duct cyst and gland abscess. ACOG Practice Bulletin. Washington DC.

7. Davies JH, Kadir RA. Bartholin's gland disorders. Best Pract Res Clin Obstet Gynaecol. 2020;68:65–74.

8. Aguilar VC, Rogers RG. Bartholin's gland cysts and abscesses. Glob Libr Women's Med. 2010. doi:10.3843/GLOWM.10020.

9. Pundir J, Auld BJ. A review of the management of diseases of the Bartholin's gland. J Obstet Gynaecol. 2008;28(2):161–165.

10. Royal College of Obstetricians and Gynaecologists (RCOG). Management of Bartholin's cyst and abscess. Green-top Guideline No. 2. London: RCOG, 2018.

11. Dole DM, Pergialiotis V. Bartholin Gland Cyst. StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2023.

12. Tanaka K, Mikamo H, Ninomiya M, et al. Microbiology of Bartholin's gland abscess in Japan. J Clin Microbiol. 2005;43(8):4258–4261.

13. Kroese JA, van der Velde M, Morssink LP, et al. Word catheter and marsupialisation in women with a cyst or abscess of the Bartholin gland (WoMan-trial): a randomised clinical trial. BJOG. 2017;124(2):243–249.

14. Bleker OP, Smalbraak DJ, Schutte MF. Bartholin's abscess: the role of Chlamydia trachomatis. Genitourin Med. 1990;66(1):24–25.

15. Yuk JS, Kim YJ, Hur JY, Shin JH. Incidence of Bartholin duct cysts and abscesses in the Republic of Korea. Int J Gynaecol Obstet. 2013;122(1):62–64.